Barul-muzeu al Angelei din Castellon | Angela Albu: „Am vrut să aducem aici ceea ce ne reprezintă: vestuța bunicii din ziua nunții, cizmele mamei, covata de pâine”

Pe terasă la Angela pare să se fi strâns toată „gașca” românească la o „timișoreana”, dar surpriza este când pășești înăuntru: ți se pare că ai ajuns într-un muzeu folcloric. Obiecte românești decorează toți pereții, mesele sau barul și am aflat, vorbind cu Angela Albu, proprietara și sufletul barului-muzeu, că toate au în spate o poveste.

De la ospătăriță la antreprenoare

Povestea Angelei Albu, de loc din Târgu Mureș, începe acum aproape două decenii, când soțul ei a plecat primul în Spania, iar după un an l-a urmat și ea. A lucrat ca ospătăriță, meseria pe care o practica și în țară, dar la sfatul unui coleg bucătar a prins curaj să își deschidă propria afacere. Astfel a apărut barul care astăzi numără 17 ani de existență, iar de patru ani a fost renovat pentru a reflecta cât mai bine tradițiile și identitatea românească.

Darul de nuntă în Spania vs. România, în 2026: diferențe de mentalitate, dar și de buget

Nu mai producem nimic în România? De la televizoare la rachete, industria care a crescut fără să facă zgomot

Un bar ca o casă

Ceea ce deosebește „Barul Angela” de alte localuri nu este este neapărat meniul, ci mai ales decorul încărcat de povești personale. Pereții sunt plini de fotografii de familie, iar printre obiectele expuse se află cizmele mamei, pălăria tatălui, valiza din război a bunicului sau covata de pâine care a servit drept leagăn generațiilor din familie. „Am vrut să aduc aici copilăria mea simplă, dar frumoasă și plină de fericire”, a povestit Angela cu emoție pentru G4Food.

Bucătăria românească, la loc de cinste

Deși pe meniu apar și preparate spaniole, specialitatea casei rămâne bucătăria tradițional românească: ciorbe de burtă, de perișoare sau rădăuțeană, sarmale, mici, tochituri și papanași preparați zilnic. Nu lipsesc nici mămăliga cu brânză sau fasolea cu ciolan, preferate de spaniolii curioși să guste din bucatele românești. „Pe firmă am scris clar: comida típica tradicional rumana, ca să știe lumea ce găsește aici”, explică Angela.

Un loc de întâlnire pentru comunitate

De-a lungul anilor, barul s-a transformat într-un adevărat loc de adunare pentru români. De la petreceri dedicate Zilei secerișului sau Zilei gospodarului, până la mese de sărbători ori botezuri restrânse, evenimentele organizate aici readuc obiceiurile vechi într-un cadru familial. „Nu sunt evenimente mari, ci petreceri ca acasă, unde oamenii cântă, spun poezii și se bucură împreună”, povestește Angela.

Cultura dusă mai departe

Angela ține să lucreze adesea îmbrăcată în costum popular, spre încântarea clienților, în special a spaniolilor dornici să descopere cultura românească. Iar tinerii români născuți în Spania continuă să îi treacă pragul, chiar dacă vorbesc românește cu accent. „Îți dau comandă de papanași și atunci îți dai seama că sunt români. Le place mâncarea tradițională și asta mă bucură mult”.

Dorul de casă și echilibrul găsit

Deși afacerea a crescut, dorul de casă rămâne puternic. Tocmai de aceea, Angela a decis ca de Crăciun și Paște barul să fie închis, pentru a păstra sărbătorile în familie. „Era prea greu să muncesc atunci. Am simțit că am nevoie să trăiesc acele zile cu sufletul, nu la bucătărie”.

Autor: Ioana Costescu, G4food