În criza chiriilor din Barcelona, pentru a găsi un apartament nu se începe cu o ofertă financiară, ci cu o scrisoare de intenție. Procesul de închiriere poate dura luni întregi
Într-o piață în care anunțurile publice sunt tot mai rare, potențialii chiriași nu mai așteaptă apariția unei oferte concrete, ci trimit din proprie inițiativă portofolii personale, fotografii de familie, profiluri de pe rețelele sociale și scrisori emoționante către agențiile imobiliare, în speranța că vor rămâne în baza lor de date și vor primi prioritate atunci când se eliberează un apartament.
92 de candidați pentru fiecare anunț
Potrivit specialiștilor din sector, reducerea drastică a ofertei de închiriere pe termen lung, determinată atât de evoluția demografică a orașului, cât și de noile reglementări din Catalonia, precum plafonarea chiriilor în zonele tensionate, a transformat căutarea unei locuințe într-un proces care durează luni întregi.
Datele recente ale portalului Idealista plasează capitala Cataloniei pe primul loc în topul orașelor cu cea mai acerbă concurență: fiecare anunț publicat atrage în medie 92 de solicitanți, după o creștere a competiției cu 42% într-un singur an. Între timp, chiria medie contractuală în Barcelona a ajuns în al doilea trimestru al anului la 1.140,9 euro, conform registrului garanțiilor locative Incasòl, iar puținele apartamente care mai ajung pe portalurile imobiliare sunt inaccesibile pentru majoritatea locuitorilor.
Pentru a evita blocarea liniilor telefonice și a căsuțelor de e-mail, multe agenții au renunțat să mai publice anunțuri, închiriind locuințele prin trei canale principale:
- Agențiile de relocare: Se ocupă de instalarea profesioniștilor veniți din străinătate sau din alte orașe, care dispun de venituri peste media locală și au capacitatea de plată deja verificată.
- Recomandările directe: Prieteni, rude sau foști chiriași recomandați proprietarilor, care primesc prioritate dacă dovedesc solvabilitate.
- Bazele de date cu candidaturi spontane: Portofoliile trimise în avans de solicitanți către toate agențiile posibile, în care aceștia își reduc pretențiile de cartier sau suprafață în funcție de buget.
Scrisori, promisiuni și „atenții” de mii de euro
Disperarea de a găsi o soluție locativă a dus la o adevărată competiție a meritelor și a argumentelor personale. Reprezentanții agențiilor imobiliare și administratorii de imobile relatează că primesc zilnic mesaje în care candidații își expun în detaliu situația familială, veniturile, economiile, pasiunile și valorile, promițând că nu au copii sau animale de companie și că vor îngriji apartamentul ca pe propria locuință.
„Nivelul explicațiilor personale și intime pe care ajung să le citesc în e-mailuri este uneori de-a dreptul stânjenitor, dar și emoționant. Oamenii sunt disperați să găsească o locuință și încearcă să ne sensibilizeze”, explică Llorenç Viñas, președintele Colegiului Administratorilor de Imobile din Barcelona și Lleida.
Dincolo de apelul la emoții, unii candidați încearcă să își cumpere locul în fața listei oferind recompense financiare sau „bacșișuri”. Agenții imobiliari consultați confirmă că au întâlnit cazuri în care s-au oferit plicuri cu până la 3.000 de euro pentru a obține prioritate, o practică pe care agențiile autorizate o refuză, întrucât legea actuală obligă proprietarul, nu chiriașul, să achite comisionul de intermediere. Această presiune a favorizat însă apariția unor intermediari neautorizați care percep ilegal taxe de la persoanele aflate în impas, în special de la străini.
Solvabilitatea financiară decide câștigătorul
Experiența celor care caută o locuință confirmă blocajul din piață. Mónica S., în vârstă de 42 de ani, a avut nevoie de cinci luni pentru a găsi un apartament în cartierul Baix Guinardó. Cu un salariu net de 2.350 de euro și aplicând regula standard conform căreia chiria nu trebuie să depășească 35% din venituri, bugetul ei maxim era de circa 800 de euro, o sumă aproape inexistentă pe piața din Barcelona. A reușit să închirieze un apartament de 875 de euro abia printr-o recomandare personală, după ce ajunsese în punctul în care le propunea agențiilor un comision suplimentar, relatează El Periodico.
În ciuda eforturilor emoționale și a scrisorilor de intenție, reprezentanții sectorului imobiliar subliniază că criteriul decisiv rămâne solvabilitatea financiară. Pentru a reduce riscurile și a compensa ceea ce percep drept o nesiguranță juridică a pieței, proprietarii aleg candidații cu cele mai solide garanții financiare și încheie suplimentar asigurări împotriva neplății chiriei. În paralel, concurența acerbă a alimentat și fenomenul fraudelor: cel puțin două din zece dosare de închiriere depuse în Barcelona conțin documente sau informații falsificate.