Euriborul zilnic a crescut cu 3,23% (0,091 puncte), ajungând la 2,91%, aproape de pragul de 3%. Este un salt important pentru indicele care influențează direct ratele creditelor în euro din întreaga Europă, inclusiv pentru românii cu împrumuturi legate de acest indicator, scrie El Economista.
Creșterea vine pe fondul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz, după deteriorarea relațiilor dintre SUA și Iran. Riscurile privind aprovizionarea cu petrol au dus la scumpirea barilului Brent, ceea ce alimentează un lanț economic clar: energie mai scumpă, inflație mai mare și, implicit, dobânzi mai ridicate.
Un petrol mai scump se traduce rapid în prețuri mai mari la carburanți, transport, electricitate și alimente. Practic, Ormuz a devenit un factor-cheie pentru inflația din Europa.
Banca Centrală Europeană a revizuit în creștere prognoza de inflație la 3% și estimează că inflația energetică ar putea ajunge la 12,5% în trimestrul al treilea din 2026. În acest context, instituția are mai puțin spațiu pentru a reduce dobânzile.
Investitorii anticipează deja două noi creșteri ale dobânzii-cheie, până la 2,75%. Aceste așteptări se reflectă imediat în Euribor, care arată cât costă finanțarea în euro pe termen mediu.
De aceea, Euriborul nu crește direct din cauza conflictului, ci printr-un efect în lanț: tensiuni geopolitice, petrol mai scump, inflație mai mare, dobânzi mai ridicate și, în final, rate mai mari pentru populație.
Totuși, piața nu se așteaptă la o creștere scăpată de sub control. Dacă tensiunile se reduc și prețul petrolului scade, Euriborul ar putea reveni relativ rapid pe o traiectorie descendentă.