Proteina GRK2 ar putea fi una dintre piesele importante pentru înțelegerea mecanismului prin care apare căderea părului. Un studiu realizat de cercetători din Spania arată că lipsa acestei molecule afectează ciclul normal de creștere a firului de păr și provoacă, în timp, căderea acestuia la șoareci, scrie Cadenaser.
Cercetarea este coordonată de Federico Mayor și Catalina Ribas, în cadrul Centrului de Biologie Moleculară Severo Ochoa, centru comun al Universității Autonome din Madrid și al Consiliului Superior pentru Cercetări Științifice (CSIC).
Catalina Ribas a explicat luni, la postul Cadena SER, că „foliculul pilos este un mic organ al pielii noastre, cu o capacitate mare de regenerare”.
„Foliculul trece prin faze de creștere, regresie și repaus. Acest ciclu depinde de comunicarea dintre celulele sale stem”, a explicat cercetătoarea.
În acest proces, proteina GRK2 are un rol „fundamental” în reglarea creșterii părului.
„Este o proteină care controlează căi de comunicare celulară esențiale pentru activarea creșterii părului.”
Cercetătorii au observat că, atunci când GRK2 dispărea, foliculul pilos nu mai funcționa corect și începeau să apară chisturi.
„Am văzut că părul nu se mai regenera și că aceste chisturi ajungeau să acționeze ca niște bariere care separau fizic celulele stem de semnalele de care au nevoie pentru a menține ciclul de creștere a părului”, a explicat Ribas.
Descoperirea ar putea oferi o nouă pistă pentru înțelegerea anumitor forme de cădere a părului, însă cercetătorii avertizează că rezultatele sunt, deocamdată, într-o etapă foarte timpurie.
Rezultatele au fost obținute exclusiv în experimente pe șoareci și nu pot fi aplicate direct oamenilor.
„Este un mic pas înainte, pentru că încă nu am studiat această proteină în celule umane și nu știm dacă există o paralelă”, a avertizat cercetătoarea.
Următorul obiectiv al echipei este să afle dacă mecanismul identificat are un rol și în anumite forme de alopecie la oameni.
Ribas a insistat că nu toate formele de alopecie au aceeași cauză. Unele sunt asociate cu hormonii, în timp ce altele apar în urma unor procese inflamatorii sau imunitare.
„Sistemul imunitar este fundamental, deoarece multe probleme legate de chelie sunt asociate cu boli autoimune”, a precizat cercetătoarea.
Până când descoperirea va putea fi transformată într-un posibil tratament, cercetătorii mai au de parcurs mai multe etape.
„Este nevoie de finanțare pentru a continua cercetările în laborator, pentru a studia efectele observate la animale și, ulterior, pentru a identifica posibile medicamente care să poată fi utilizate la oameni”, a explicat Ribas.
Descoperirea a fost, de altfel, una neașteptată. Echipa studia rolul acestei proteine în piele și posibila sa implicare în procese tumorale.
„Nu căutam să aflăm ce se întâmplă cu părul, dar un cercetător a observat modificări ale creșterii părului la acești șoareci tratați”, a povestit cercetătoarea.