Ratele ipotecare pun tot mai multă presiune pe familiile din Spania. Efortul financiar a ajuns la limita recomandată de Banca Spaniei
Achiziția unei locuințe a devenit tot mai dificilă pentru familiile din Spania, iar efortul financiar necesar pentru plata unei ipoteci a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Datele aferente primului trimestru din 2026, analizate de Asociația Spaniolă a Creditului Ipotecar (AHE), arată că gospodăriile destinau puțin peste 36% din veniturile lor nete plății creditului pentru locuință, notează La Informacion Economica.
Nivelul depășește ușor pragul de 36% și se apropie de limita de îndatorare utilizată ca referință de Banca Spaniei. Instituția consideră că o familie ar trebui să aloce cel mult între 35% și 40% din venituri pentru plata datoriilor, inclusiv alte forme de finanțare, precum creditele de consum.
Cât ajunge să coste o locuință pentru o familie
Nivelul actual al efortului financiar este cel mai ridicat înregistrat din septembrie 2023. Situația este diferită față de perioada de acum trei ani, când Banca Centrală Europeană încheia cel mai rapid ciclu de majorări ale dobânzilor din istoria sa, iar rata de referință ajunsese la 4,5%.
În martie 2026, rata de referință era de 2%, înainte ca BCE să intervină din nou pe fondul evoluțiilor legate de războiul din Iran. În ciuda nivelului mai redus al dobânzilor față de 2023, costurile asociate locuințelor și finanțării au continuat să pună presiune asupra gospodăriilor.
Pentru comparație, în primul trimestru din 2019 efortul financiar teoretic al gospodăriilor era de 31,24%. În timpul pandemiei de COVID-19, acesta a coborât chiar sub 30%.
Între timp, creșterea prețurilor locuințelor, pierderea puterii de cumpărare provocată de inflația ridicată de după pandemie și oferta redusă de imobile disponibile au accentuat dificultățile de acces la piața locuințelor.
Un indicator al acestei presiuni este valoarea medie a creditului acordat pentru cumpărarea unei locuințe, care a ajuns la 180.785 de euro, cel mai ridicat nivel din întreaga serie de date analizată.
Euriborul crește din nou, iar ratele pot deveni mai scumpe
Presiunea asupra celor care au deja credite ipotecare este amplificată de evoluția Euriborului, indicatorul de referință folosit pentru calcularea dobânzilor la numeroase credite.
Media lunară a Euriborului pentru septembrie este estimată să ajungă la 3,22%, cel mai ridicat nivel din iunie 2024. Pentru familiile cărora li se recalculează rata folosind valoarea din septembrie, creșterea poate însemna o cheltuială suplimentară semnificativă.
În exemplul prezentat de publicație, pentru un credit mediu de 178.000 de euro, contractat pe 25 de ani, cu o marjă a băncii de un punct procentual peste Euribor, rata lunară ar crește cu aproximativ 69 de euro. Pe parcursul unui an, diferența ajunge la 828 de euro pentru cei cu revizuire anuală și la aproximativ 780 de euro în cazul revizuirii semestriale.
Locuințele s-au scumpit mai repede decât salariile
Problema nu este însă legată doar de dobânzi. Potrivit datelor prezentate în articol, prețul locuințelor a crescut mai rapid decât salariile începând din anii ’80.
În ultimele patru decenii, prețul pe metru pătrat a înregistrat o creștere care a depășit de două ori ritmul majorărilor salariale. Diferența este mai pronunțată în Spania decât în restul zonei euro.
Efectele se văd și în activitatea de creditare. În iulie, numărul creditelor ipotecare contractate pentru cumpărarea unei locuințe a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii doi ani. Sectorul bancar anticipează deja o încetinire a ritmului de creștere a creditării pentru locuințe.
În acest context, Guvernul spaniol urma să aprobe marți un nou decret în domeniul locuințelor. Printre măsurile anunțate se numără prelungirea până în 2028 a interdicției de evacuare pentru persoanele vulnerabile, înăsprirea condițiilor pentru închirierea temporară și acordarea unor facilități fiscale pentru proprietari și chiriași.
Economistul José García Montalvo, profesor la Universitatea Pompeu Fabra, a declarat pentru La Información Económica că sunt necesare măsuri pe termen mai lung pentru dinamizarea sectorului și a criticat intervențiile legislative adoptate sub presiunea momentului.