Romania, surpriza necunoscută a economiei europene. El Economista: Țara care combină atuurile Spaniei și ale Poloniei

Economia României nu trece prin cea mai bună perioadă din cauza instabilității politice, a stagnării economice, a unui deficit public ridicat și a inflației persistent ridicate, factori care apasă asupra (spun analiștii) celei de-a doua cea mai săracă țără din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, țara deține toate ingredientele necesare pentru a deveni una dintre marile surprize economice ale Europei în următoarele decenii, arată o analiză semnată de economiștii ING Marieke Blom și Valentin Tataru în cadrul seriei Europe’s Pitch Book.

România beneficiază de o combinație rară de avantaje pe continent: resurse energetice bogate, talent în sectorul tehnologic, forță de muncă competitivă, terenuri agricole fertile și o poziție strategică esențială. „În familia europeană, România este copilul superdotat: evident talentată, uneori strălucită, dar adesea incapabilă să își transforme capacitatea în realizări constante.”

Ce-i lipsește României: convergența Poloniei și infrastructura Spaniei

Economiștii ING subliniază că România are ocazia unică de a prelua ce este mai bun din două dintre cele mai dinamice economii din UE: din modelul polonez, o foaie de parcurs de convergență economică accelerată și susținută, iar din cel spaniol, capitalizarea infrastructurii de transport, a resurselor naturale și a independenței energetice.

La începutul anilor 2000, PIB-ul per capita al României raportat la paritatea puterii de cumpărare (PPC) nu atingea 30% din media comunitară. Două decenii mai târziu, indicatorul se apropie de 80% din media UE, timp în care productivitatea muncii s-a triplat între anii 2000 și 2024, cea mai rapidă creștere din întreaga Uniune.

Polarizarea rămâne însă o provocare majoră: regiunea București-Ilfov a ajuns la 188% din media europeană la paritatea puterii de cumpărare, depășind metropole precum Budapesta sau Varșovia și plasându-se pe locul șapte în topul celor mai bogate regiuni din UE.

Capitalul uman și resursa demografică

Capitalul uman reprezintă un alt pilon strategic identificat de banca olandeză. În 2024, aproximativ 31% dintre absolvenții de studii superioare au urmat facultăți din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (față de media UE de 27%).

România ocupă locul 11 la nivel mondial în indicele de stăpânire a limbii engleze din 2025.

Rata de ocupare a populației cu vârsta între 20 și 64 de ani era de doar 69% (față de 76% media UE), existând un spațiu considerabil de integrare pe piața muncii, la care se adaugă diaspora de peste 5 milioane de români.

Independența energetică și proiectul Neptun Deep

Factorul energetic plasează România într-o poziție de forță într-o Europă vulnerabilă la șocurile externe de aprovizionare. Cu o dependență de importuri energetice de doar 30% în 2024 (jumătate din media UE), România devine un jucător regional cheie.

Proiectul gigant Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz cu o investiție de peste 4 miliarde de euro, va schimba radical balanța energetică începând cu prima jumătate a anului 2027. Cu rezerve estimate la 100 de miliarde de metri cubi de gaz și o producție anuală de 8 miliarde de metri cubi, România se va transforma dintr-un stat autosuficient într-un exportator net de gaze naturale către vestul, nordul și sudul Europei, relatează El Economista.

Boom de infrastructură și lider european la rețelele de fibră optică

Pe planul infrastructurii fizice, România se află în plin proces de șantier național pentru autostrăzi, căi ferate și extinderi portuare pe Coridorul Dunării și la Marea Neagră, o strategie de conectivitate comparabilă cu modernizarea Spaniei din ultimele decenii.

La capitolul infrastructură digitală, performanțele sunt deja la nivel de top mondial. Conform Raportului Comisiei Europene privind Deceniul Digital 2026, România este lider absolut în UE la conectivitatea fixă, cu rețele de fibră optică (FTTH) care acoperă 96,3% din gospodării, comparativ cu media europeană de 74,1%.

Sectorul este completat de investiții strategice de peste 375 de milioane de euro din fonduri europene în cercetarea și dezvoltarea de semiconductori (cu participarea unor giganți precum NXP, Continental și Bosch) și de lansarea noii inițiative naționale „Fabrica de IA” pentru supercalcul.