Se trăiește mai bine în afara Spaniei? Dorința europeană înlocuiește „visul spaniol”, pe fondul unei creșteri a migrației de 25%

În 2025, peste 3 milioane de spanioli trăiau în străinătate, potrivit datelor Registrului Spaniolilor Rezidenți în Străinătate (PERE) al INE, cu aproape 5% mai mult decât în 2024. Lipsa oportunităților de muncă, salariile scăzute, creșterea prețului locuințelor și, în general, scumpirea vieții au determinat ca, în ultimii 5 ani, emigrația să crească cu până la 25%. Dar chiar se trăiește mai bine în afara Spaniei?

De ani de zile, țara noastră este o putere turistică, cu cifre care sunt pe punctul de a depăși 100 de milioane de vizitatori anual. Condițiile climatice, stilul de viață social, gastronomia mediteraneană și prețurile sub media europeană sunt principalele atracții pentru turiști. Însă nu tot ce strălucește este aur, iar toate acestea nu garantează un nivel ridicat al calității vieții pentru cetățeni.

Unul dintre cele mai clare exemple ale acestui paradox spaniol este faptul că Spania este țara europeană care alocă cel mai mare procent din salariu pentru locuință, ajungând la aproximativ 50%, potrivit unui raport InfoJobs și Fotocasa; acest procent ajunge chiar la 70% în marile orașe precum Madrid și Barcelona.

Pe lângă prețul locuințelor, salariul mediu este și el un subiect controversat atunci când Spania este comparată cu alte țări europene. Deși diferența s-a redus în ultimii ani, rămâne evidentă discrepanța dintre bogăția țărilor din sud și cele din nord. Astfel, conform raportului „Taxing Wages 2026” al OCDE, Elveția, cu peste 107.000 de euro, are cel mai mare salariu mediu brut din Europa și este singura țară care depășește 100.000 de euro.

Urmează Islanda, Luxemburg și Danemarca, cu 86.000, 76.000 și, respectiv, 72.000 de euro. Spania se află pe locul 16, cu un salariu mediu brut de aproape 33.000 de euro. Deși în unele țări, precum Elveția, Norvegia sau Luxemburg, costurile sunt mai ridicate, salariile mari permit un nivel de trai ridicat și o capacitate mare de economisire. În final, nu contează doar cât câștigi, ci cât îți rămâne după cheltuielile esențiale.

Locuința, principalul obstacol

Recent, raportul „The Price of Happiness” realizat de Remitly arată că în Spania sunt necesari 87.800 de euro pentru a fi fericit, o sumă mai mică decât în alte țări europene precum Italia (aproape 94.000) sau Franța (peste 105.000). Statutul de țară sudică și „cenușăreasă” a Europei, alături de Portugalia și Grecia, a contribuit la creșterea turismului datorită prețurilor scăzute.

Însă aceste prețuri au crescut semnificativ: în 10 ani, cheltuielile unei familii spaniole au crescut cu 78%, potrivit indicelui Global de Inflație a Familiei 2025 realizat de Remitly. Spania este astfel printre primele trei țări europene cu cea mai mare creștere, alături de Ungaria (110%) și Portugalia (99%). Aceasta înseamnă o creștere de peste 9.800 de dolari anual, estimată să continue cu încă 6% pe an până în 2035.

Studiul indică locuința drept una dintre principalele cauze, arătând că chiria aproape s-a dublat. Locuința este cel mai mare obstacol în Spania, deoarece prețurile cresc mai rapid decât salariile și consumă o parte mult mai mare din venit decât în alte țări europene, reducând capacitatea de economisire și stabilitatea financiară.

Potrivit Idealista, chiria pentru un apartament cu un dormitor depășește deja 1.200 de euro în medie și poate ajunge la peste 1.500 de euro în centrele marilor orașe. În schimb, în țări precum Luxemburg sau Țările de Jos, unde salariile sunt mai mari, chiria variază între 1.200 și 2.300 de euro, în funcție de zonă. Diferența este că salariul minim în Spania este de aproximativ 1.400 de euro, comparativ cu peste 2.700 în Luxemburg și aproape 2.300 în Țările de Jos.

Sunt salariile principala problemă economică a Spaniei?

Inegalitățile economice dintre țările nordice bogate și cele sudice mai sărace sunt cauzate, în parte, de diferențele salariale.

Deși salariul minim în Spania a crescut cu aproape 37% în ultimii ani (de la 13.300 de euro anual în 2021 la peste 17.000 în prezent), acesta rămâne sub nivelul din Germania (2.400 euro/lună), Luxemburg (2.700 euro/lună) sau Țările de Jos (2.300 euro/lună). Astfel, diferențele salariale din Europa sunt încă mari, iar chiar dacă se ține cont de puterea de cumpărare, decalajul rămâne semnificativ.

Conform raportului OCDE „Taxing Wages 2026”, salariile medii brute anuale în Europa variază de la 18.590 de euro în Turcia până la 107.487 de euro în Elveția. Islanda ocupă locul doi cu aproape 86.000 de euro, iar Luxemburg este lider în UE cu 77.844 de euro.

Dintre cele mai mari economii europene, Germania conduce clasamentul cu 66.700 de euro, urmată de Regatul Unit cu 65.300 de euro. Franța, Italia și Spania sunt în urmă, cu 46.000, 37.000 și, respectiv, 32.700 de euro. Astfel, salariul mediu din Germania și Regatul Unit este mai mult decât dublu față de cel din Spania.