UE sancționează încă șase persoane pentru încercarea de a destabiliza Republica Moldova

Uniunea Europeană a decis să sancționeze încă șase persoane implicate în acțiuni care au vizat destabilizarea Republicii Moldova. Decizia a fost luată luni, la Luxemburg, de Consiliul UE, și vine pe fondul tensiunilor tot mai mari din regiune, în contextul războiului din Ucraina, notează EFE.

Măsurile vizează persoane acuzate că au încercat să submineze suveranitatea și independența Moldovei, inclusiv prin influențarea proceselor democratice. Potrivit oficialilor europeni, aceste acțiuni au fost coordonate și finanțate din Rusia.

Alegeri manipulate și campanii de dezinformare

Conform Consiliului UE, cei sancționați au fost implicați direct în tentative de influențare a alegerilor parlamentare din septembrie 2025. Este vorba despre operațiuni care au inclus cumpărare de voturi și campanii de dezinformare menite să influențeze rezultatul scrutinului.

De asemenea, aceștia ar fi coordonat rețele de propagandă și ar fi participat la organizarea unor acțiuni menite să creeze impresia unui sprijin popular fals pentru anumite grupări politice.

O parte dintre persoanele vizate au legături cu organizația Evrazia, o structură cu sediul în Rusia, folosită pentru recrutare, instruire și propagandă.

Irina Vlah și legăturile cu Moscova

Printre persoanele sancționate se numără Irina Vlah, lidera Partidului „Inima Moldovei”. Aceasta este acuzată că a organizat un miting electoral plătit în vara anului 2025, în care s-a simulat sprijinul public pentru un bloc politic nou.

În plus, oficialii europeni susțin că Irina Vlah a făcut mai multe vizite la Moscova înainte de alegeri, unde s-ar fi întâlnit cu oficiali ruși pentru a coordona strategii electorale.

Rețele de influență și implicarea unor cetățeni ruși

Pe lista sancțiunilor se află și Anton Tregub, asociat cu partidul „Moldova Mare”, acuzat că a coordonat campanii bazate pe corupție și mită electorală. Formațiunea a fost ulterior exclusă din alegeri din cauza finanțării ilegale.

Un alt nume menționat este Anton Usov, cetățean rus, care ar fi acționat în interiorul structurilor religioase pentru a influența votul credincioșilor. Acesta ar fi organizat campanii de mobilizare a preoților și ar fi colectat date personale în cadrul evenimentelor religioase.

Sancțiuni extinse: interdicții și blocarea averilor

În total, regimul de sancțiuni al UE pentru acțiuni de destabilizare în Moldova include acum 29 de persoane și 5 entități.

Toți cei vizați au bunurile înghețate în Uniunea Europeană. În plus, li se interzice accesul pe teritoriul statelor membre și nu pot primi fonduri sau resurse economice, direct sau indirect.

Acest mecanism de sancțiuni a fost introdus în aprilie 2023, la solicitarea Republicii Moldova, ca răspuns la presiunile externe tot mai intense.

De ce contează pentru România

Instabilitatea din Republica Moldova este considerată de oficialii europeni o amenințare directă la adresa securității granițelor externe ale Uniunii Europene.

Pentru România, situația este cu atât mai importantă, având în vedere proximitatea geografică și legăturile economice și sociale puternice cu Moldova.

În contextul actual, orice tentativă de destabilizare în regiune poate avea efecte directe asupra securității și stabilității din estul Europei.