Ani la rând s-a spus că dormitul timp de opt ore pe noapte este rețeta universală pentru sănătate. Totuși, cercetările recente arată că realitatea este mult mai complexă. Calitatea somnului, regularitatea programului și cantitatea potrivită pentru fiecare persoană contează la fel de mult, sau chiar mai mult, decât o cifră fixă.
Mai mult, mai multe studii indică faptul că atât somnul insuficient, cât și cel excesiv pot accelera procesele de îmbătrânire biologică, afectând funcționarea unor organe esențiale mai devreme decât ar fi de așteptat, notează Okdiario.com.
Acest interes a crescut după publicarea unei cercetări conduse de oameni de știință de la Universitatea Columbia, ale cărei rezultate au fost prezentate într-un articol. Studiul analizează modul în care durata somnului influențează așa-numitul „ceas biologic”, un indicator care măsoară viteza cu care îmbătrânesc diferitele organe ale corpului.
Concluziile coincid cu recomandările unor instituții precum Harvard Sleep Medicine, care subliniază că un somn echilibrat este esențial pentru menținerea sănătății fizice și cognitive.
Cercetarea, coordonată de radiologul Junhao Wen, a analizat datele a mii de persoane pentru a înțelege legătura dintre somn și îmbătrânirea organelor.
Rezultatele arată că nu există o relație directă între mai mult somn și o sănătate mai bună. Dimpotrivă, atât perioadele prea scurte de odihnă, cât și cele prea lungi sunt asociate cu o îmbătrânire biologică mai rapidă.
De asemenea, studiul arată că fiecare organ îmbătrânește în ritmul său. Creierul, inima, rinichii sau ficatul pot avea „vârste biologice” diferite în cadrul aceleiași persoane, în funcție de alimentație, activitate fizică, stres sau calitatea somnului.
Concluziile sunt în linie cu alte studii din ultimii ani. Dormitul între 7 și 8 ore pe noapte rămâne intervalul optim pentru majoritatea adulților sănătoși. Acest interval este asociat cu un risc mai mic de boli cardiovasculare, declin cognitiv, diabet de tip 2 și mortalitate prematură.
Totuși, specialiștii subliniază că nu toți oamenii au aceleași nevoi. Factori precum genetica, vârsta, anumite boli sau nivelul de activitate fizică pot modifica ușor necesarul de somn.
Atunci când organismul nu se odihnește suficient, multe procese de reparare celulară nu se finalizează.
În timpul somnului profund au loc procese esențiale: eliminarea deșeurilor din creier, regenerarea țesuturilor, reglarea hormonilor și consolidarea memoriei. Dacă aceste procese sunt întrerupte frecvent, organismul acumulează uzură mai rapid.
În plus, lipsa somnului crește nivelul de cortizol, hormonul stresului, favorizează inflamația și afectează funcționarea sistemului imunitar.
Deși pare surprinzător, nici dormitul excesiv nu este o soluție.
Mai multe studii arată că dormitul peste 9 ore în mod regulat este asociat cu un risc mai mare de boli cronice. În multe cazuri, somnul excesiv poate fi mai degrabă un efect al unor probleme de sănătate deja existente, decât cauza lor directă.
Din acest motiv, specialiștii insistă asupra analizei contextului individual înainte de a trage concluzii generale.
Nu este suficient să dormi multe ore dacă somnul este fragmentat. Persoanele care suferă de apnee, insomnie sau treziri frecvente pot dormi opt ore și totuși să se simtă obosite, deoarece fazele profunde ale somnului nu sunt atinse corespunzător.
Menținerea unui program regulat, reducerea utilizării ecranelor înainte de culcare, evitarea alcoolului seara și crearea unui mediu liniștit contribuie la un somn mai odihnitor.
Specialiștii subliniază că somnul de calitate îmbunătățește performanța cognitivă, reglează metabolismul, întărește sistemul imunitar și menține echilibrul hormonal.
Cercetările actuale contrazic ideea că „cu cât dormi mai mult, cu atât este mai bine”. Important este echilibrul și adaptarea la nevoile fiecărei persoane.
Dormitul în jur de 7-8 ore pe noapte, cu un somn de calitate, rămâne recomandarea cea mai susținută de dovezi pentru o îmbătrânire mai lentă și o funcționare optimă a organismului.