Ambasador rus: Toate ţările participante la sistemul antirachetă NATO vor fi ţinte ale Rusiei. REACŢIA ministrului de Externe, Bogdan Aurescu

Rusia va considera ţinte legitime toate ţările care vor găzdui instalaţii antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice, avertizează ambasadorul rus în Copenhaga, Mihail Vanin, ameninţând că navele militare daneze riscă să fie atacate dacă Danemarca se va alătura sistemului antirachetă.

17087 afişări
Imaginea articolului Ambasador rus: Toate ţările participante la sistemul antirachetă NATO vor fi ţinte ale Rusiei. REACŢIA ministrului de Externe, Bogdan Aurescu

Ambasador rus: Toate ţările participante la sistemul antirachetă NATO vor fi ţinte ale Rusiei (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

"Dacă Danemarca se va alătura sistemului antirachetă, care este controlat de Statele Unite, acest lucru va însemna că navele militare daneze vor fi ţinte ale rachetelor nucleare ruse. Este important să se ştie acest lucru", a declarat ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, într-un interviu acordat publicaţiei Jyllands-Posten.

"Nu cred că danezii înţeleg foarte bine situaţia. Participarea la sistemul antirachetă va fi în detrimentul relaţiilor dintre ţările noastre. Toate ţările care se vor alătura sistemului antirachetă NATO în viitor vor fi ţinte ale rachetelor balistice ruse", a adăugat Vanin.

"Comentariile ambasadorului Rusiei sunt inacceptabile. S-a depăşit limita", a reacţionat ministrul danez de Externe, Martin Lidegaard, citat de Associated Press.

Bogdan Aurescu: Sistemul antirachetă este pur defensiv. Nu are nimic de-a face cu Rusia

Sistemul antirachetă este pur defensiv şi nu are nimic de-a face cu Rusia, a precizat, Bogdan Aurescu, exprimând solidaritatea deplină cu Danemarca, după ce ambasadorul rus la Copenhaga a declarat că navele daneze vor deveni ţinte ale rachetelor ruse dacă Danemarca se alătură scutului american.

"Sistemul antirachetă este pur defensiv, aşa cum este definit de Carta Naţiunilor Unite, şi nu are nimic de-a face cu Rusia", a scris, sâmbătă seara, pe Twitter, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

"Este inadmisibilă ameninţarea de a folosi forţa împotriva unui stat membru NATO", a mai scris Aurescu, exprimându-şi "deplina solidaritate cu Danemarca, aliat al României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

REACŢIA Statelor Unite

Statele Unite sunt de partea Danemarcei şi condamnă declaraţiile făcute de ambasadorul Rusiei privind participarea la sistemul antirachetă, a declarat reprezentantul american în Copenhaga, Ruffus Gifford.

"Statele Unite sunt alături de Danemarca în condamnarea declaraţiilor făcute de ambasadorul Rusiei. Astfel de afirmaţii nu inspiră încredere şi nu contribuie la pace şi stabilitate", a reacţionat ambasadorul SUA, Ruffus Gifford, într-un mesaj transmis prin Twitter.

Danemarca a acceptat, în august 2014, să participe cu cel puţin o fregată la sistemul antirachetă NATO din Europa, care va include elemente terestre, staţionate în România şi Polonia, şi instalaţii navale.

Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, avertiza în urmă cu două săptămâni, că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). Tratatul, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat că sistemul de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul INF.

Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că sistemele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.

Departamentul american al Apărării a anunţat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui "scut antirachetă" NATO în Europa, scopul fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

 

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici