Caz de sclavie în Ungaria / Gigantul auto chinez BYD, acuzat că exploatează muncitori chinezi în fabrica din Ungaria
Prima fabrică europeană a gigantului auto chinez BYD este în centrul unui scandal major, după ce o organizație pentru drepturile omului susține că muncitori aduși din China au fost tratați „ca niște sclavi moderni”.
Potrivit unui raport realizat de organizația China Labor Watch (CLW), zeci de muncitori chinezi implicați în construcția complexului din Ungaria au lucrat în condiții extreme, sub o rețea opacă de subcontractori care ar fi permis companiei să evite responsabilitatea directă.
Muncă non-stop și ordine de a minți inspectorii
Raportul CLW, bazat pe interviuri cu aproximativ 50 de muncitori, descrie un regim de lucru dur: șapte zile din șapte, între 12 și 14 ore zilnic. Pauzele erau limitate strict la mese, iar orele suplimentare nu erau plătite.
Mai grav, muncitorii susțin că li s-a cerut explicit să mintă inspectorii în legătură cu programul real de lucru, în cazul unor controale.
Salarii întârziate și contracte imposibil de părăsit
Situația financiară a angajaților era la fel de precară. Potrivit raportului, salariile erau plătite cu întârzieri de până la trei luni, iar muncitorii nu puteau renunța la contracte fără a pierde sume importante plătite în avans pentru recrutare.
În plus, aceștia nu ar fi fost aduși în Uniunea Europeană cu vize de muncă, ci cu vize de afaceri, ceea ce i-a lăsat fără acces la servicii medicale sau protecție socială.
O rețea de subcontractori și „negarea plauzibilă”
Un element central al acuzațiilor îl reprezintă modul în care forța de muncă a fost recrutată. Muncitorii nu erau angajați direct de BYD, ci printr-o rețea complexă de intermediari.
Această structură, susțin criticii, permite companiei să invoce lipsa de control direct asupra condițiilor de muncă — o strategie descrisă adesea drept „negare plauzibilă”.
Precedentul din Brazilia
Nu este pentru prima dată când BYD se confruntă cu astfel de acuzații.
În 2025, compania a fost acționată în justiție în Brazilia pentru condiții de muncă descrise drept similare „sclaviei moderne”.
Ulterior, autoritățile au inclus compania pe o listă neagră.
Și atunci, responsabilitatea a fost atribuită subcontractorilor implicați în proiect.
Un test pentru Europa
Cazul din Ungaria ridică semne de întrebare serioase cu privire la modul în care sunt implementate standardele europene de muncă în proiecte industriale majore.
Dacă acuzațiile se confirmă, situația ar putea deveni un test important pentru autoritățile europene: cât de eficient pot controla practicile companiilor globale care operează prin lanțuri complexe de subcontractare.