Ce ne aşteaptă după cea mai mare degustare de „carne sintetică” din lume

La SXSW, festivalul anual de muzică, media şi cultură din Austin, Texas, pe 13 martie a avut loc cea mai mare degustare de „carne sintetică” din lume de până acum. 60 de VIP-uri au gustat din găluştele de prepeliţă japoneze create în laborator, opera companiei australiane „Forged by Vow”, cea care a creat şi găluşte cu celule din mamut, la sfârşitul lunii martie, donate muzeului Rijksmuseum Boerhaave din Leiden - Olanda.

Numele în sine este o chestiune de dezbatere. Uneori se numeşte carne sintetică, dar chiar nu este aşa. La nivel celular, este identică cu carnea de fermă, dar este produsă în laborator. În America, denumirea neapetisantă „carne de laborator” s-a schimbat în „carne de cultură”.

Grupuri mari de fermieri americani vor să fie eliminat cuvântul „carne”, preferând numele „proteine ​​de cultură”. Tehnica în acest moment constă în preluarea celulelor de la animale şi hrănirea acestora cu grăsimi, aminoacizi şi vitamine care ajută la creşterea ţesuturilor, care are loc în interiorul bioreactoarelor. Apoi, una dintre metodele de modelare a produsului este utilizarea unei imprimante 3D.

Nu oricine poate cumpăra un burger de „carne de cultură”, în ciuda faptului că Food and Drug Administration a declarat în urmă cu şase luni că puiul crescut în laborator de la Upside Foods poate fi mâncat, fără risc pentru sănătate. Următorul pas va fi făcut de Departamentul Agriculturii pentru etichetare şi inspecţii. Peste 80 de companii încearcă să intre pe această piaţă.

Se mănâncă doar în Singapore

Momentan, este posibil să se mănânce carne de laborator doar în Singapore, unde prima autorizaţie de introducere pe piaţă pentru produsele din carne de cultură (pui produs de Good Meat) a fost eliberată în 2020. În Israel, compania Aleph Farm a obţinut ştampila la mijlocul lunii ianuarie pentru fripturile sale create din celule de vacă, pe care intenţionează să le comercializeze. Cu toate acestea, rabinul-şef Yisrael Meir a cerut ca produsul să fie comercializat în mod clar ca alternativă la carne, pentru a evita confuzia cu carnea convenţională.

În Uniunea Europeană, în schimb, va mai dura timp pentru ca carnea de cultură să ajungă pe mese: este considerată un „aliment nou” şi, prin urmare, trebuie să obţină aprobarea, după o evaluare deosebit de severă a EFSA. Până acum, nu au fost depuse cereri.

Italia a interzis carnea de cultură. Este prima ţară care face acest lucru. Pe 28 martie – în aceeaşi zi în care compania australiană şi-a prezentat în lume chifteluţa de mamut – guvernul italian a prezentat un proiect de lege care interzice producerea, comercializarea şi importul de carne sintetică.

OMG-uri, marcă americană

Pentru UE ar putea fi unul dintre răspunsurile la lupta împotriva schimbărilor climatice, una dintre modalităţile de a atinge neutralitatea carbonului până în 2050, ţintă pe care Uniunea şi-a propus să o realizeze prin legea climei. O treime din emisiile de gaze cu efect de seră produse de om provin din producţia de alimente.

Bruxelles-ul a folosit o parte din fondurile React-UE pentru a-şi finanţa cercetarea. În 2021, de exemplu, a subvenţionat (printre controverse) cu 2 milioane de euro proiectul „Feed for Meat”, al companiilor olandeze Nutreco şi Mosa Meat, pentru a dezvolta producţia de hrană celulară şi carne sintetică. 

Statele Unite ale Americii sunt principala ţară producătoare de OMG-uri (organisme modificate genetic). În UE, 17 ţări, inclusiv Italia, au interzis utilizarea în agricultură. A fost nevoie de 30 de ani pentru a rezolva disputa privind carnea de vită tratată cu hormoni de creştere.

În 1989, Comunitatea Economică Europeană de atunci (UE încă nu exista) a decis să interzică importul din SUA şi Canada, care a reacţionat prin deschiderea procedurilor în faţa Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Europa s-a opus întotdeauna motivelor legate de sănătatea consumatorilor. Pe 2 august 2019, Statele Unite şi Uniunea Europeană au semnat un acord privind exportul de carne de vită americană (netratată cu hormoni) în Europa, care a pus capăt disputei.

Ce se va întâmpla cu carnea sintetică? Atitudinea Uniunii Europene faţă de toate „alimentele noi” este una de deschidere.