Criza climatică cauzată de fenomenele meteorologice extreme a costat lumea 16 milioane de dolari pe oră în ultimii 20 de ani

Pagubele provocate de criza climatică prin fenomene meteorologice extreme au costat 16 milioane de dolari pe oră în ultimii 20 de ani, potrivit unei noi estimări.

106 afișări

Imaginea articolului Criza climatică cauzată de fenomenele meteorologice extreme a costat lumea 16 milioane de dolari pe oră în ultimii 20 de ani

În ultimii 20 de ani, criza climatică cauzată de fenomenele meteorologice extreme a costat lumea 16 milioane de dolari pe oră

În ultimele decenii, furtunile, inundaţiile, valurile de căldură şi seceta au luat multe vieţi şi au distrus suprafeţe mari de proprietăţi, fenomenele devenind tot mai intense şi mai frecvente din cauza încălzirii globale.

Studiul a constatat costuri medii de 140 de miliarde de dolari pe an din 2000 până în 2019, deşi cifra variază semnificativ de la un an la altul. Cele mai recente date arată costuri de 280 de miliarde de dolari în 2022. Cercetătorii au declarat că lipsa de date, în special în ţările cu venituri mici, a însemnat că este probabil ca cifrele să fie serios subestimate. De asemenea, nu au fost incluse costurile climatice suplimentare, cum ar fi cele rezultate din scăderea randamentului culturilor şi creşterea nivelului mării.

Cercetătorii au realizat aceste estimări prin combinarea datelor referitoare la cât de mult a înrăutăţit încălzirea globală fenomenele meteorologice extreme cu date economice privind pierderile. De asemenea, studiul a constatat că numărul de persoane afectate de fenomene meteorologice extreme din cauza crizei climatice a fost de 1,2 miliarde în două decenii.

Două treimi din costurile pagubelor s-au datorat vieţilor pierdute, în timp ce o treime s-a datorat distrugerii proprietăţilor şi a altor bunuri. Furtunile, cum ar fi uraganul Harvey şi ciclonul Nargis, au fost responsabile pentru două treimi din costurile climatice, 16% din cauza valurilor de căldură şi 10% din cauza inundaţiilor şi secetei.

Cercetătorii au declarat că metodele lor ar putea fi folosite pentru a calcula cât de multă finanţare este necesară pentru un fond de pierderi şi daune stabilit la summitul ONU privind clima din 2022, care este destinat să plătească pentru recuperarea în urma dezastrelor meteorologice extreme în ţările mai sărace. De asemenea, ar putea determina rapid costul climatic specific al dezastrelor individuale, permiţând o livrare mai rapidă a fondurilor, relatează The Guardian.

"Cifra principală este de 140 de miliarde de dolari pe an şi, în primul rând, este deja o cifră mare", a declarat profesorul Ilan Noy, de la Universitatea Victoria din Wellington, Noua Zeelandă, care a realizat studiul împreună cu colega Rebecca Newman. "În al doilea rând, dacă îl comparăm cu cuantificarea standard a costului schimbărilor climatice folosind modele computerizate, se pare că aceste cuantificări subestimează impactul schimbărilor climatice."

Noy a spus că au existat o mulţime de evenimente meteorologice extreme pentru care nu existau date privind numărul de persoane ucise sau pagubele economice: "Acest lucru indică faptul că numărul nostru principal de 140 de miliarde de dolari este o subestimare semnificativă." De exemplu, a spus el, datele privind mortalitatea cauzată de valurile de căldură erau disponibile doar în Europa. "Nu avem nicio idee despre câţi oameni au murit din cauza valurilor de căldură în toată Africa”.

Potrivit Organizaţiei Mondiale de Meteorologie, din anii 1970, pierderile raportate ca urmare a dezastrelor meteorologice extreme au crescut de şapte ori. Cu toate acestea, este dificil de separat efectul încălzirii globale de creşterea populaţiei, de migraţia urbană şi de o mai bună raportare a dezastrelor.

Studiul, publicat în revista Nature Communications, a adoptat o abordare diferită, bazată pe modul în care schimbările climatice au exacerbat evenimentele meteorologice extreme.

Estimarea centrală a fost un cost mediu al climei de 140 de miliarde de dolari pe an, cu un interval cuprins între 60 şi 230 de miliarde de dolari. Aceste estimări sunt cu mult mai mari decât cele provenite din modelele computerizate, care se bazează pe modificările temperaturii medii globale, mai degrabă decât pe temperaturile extreme care se înregistrează din ce în ce mai des în lume.

Anii cu cele mai mari costuri globale legate de climă au fost 2003, când un val de căldură a lovit Europa; 2008, când ciclonul Nargis a lovit Myanmar; şi 2010, când seceta a lovit Somalia şi un val de căldură a lovit Rusia. Pagubele materiale au fost mai mari în 2005 şi 2017, când uraganele au lovit SUA, unde valoarea proprietăţilor este ridicată.

Analiza a folosit o valoare statistică a unei vieţi pierdute de 7 milioane de dolari, o medie a cifrelor folosite de guvernele SUA şi Marii Britanii. "Mulţi oameni se simt foarte inconfortabil cu ideea că punem un preţ pe o viaţă", a spus Noy. "Dar aceasta este o practică economică standard şi apare pentru că, în cele din urmă, trebuie să luăm decizii cu privire la valoarea investiţiilor în diverse lucruri".

Noy a spus că dacă se iau în considerare doar daunele economice cauzate infrastructurii, estimările de costuri ar fi puternic distorsionate în favoarea ţărilor bogate, în ciuda faptului că o mare parte din daunele cauzate de fenomenele meteorologice extreme le afectează pe cele mai sărace. El a pus în contrast estimarea pagubelor de 140 de miliarde de dolari cu cele 100 de miliarde de dolari promise de ţările bogate celor mai sărace, dar care nu au fost încă livrate în întregime, şi a remarcat că 90% din aceşti bani au fost destinaţi reducerii emisiilor. Cifrele contrastează, de asemenea, cu subvenţiile de 7 miliarde de dolari pe an de care se bucură industria combustibililor fosili.

Dr. Stéphane Hallegatte, de la Banca Mondială, care nu a făcut parte din echipa de studiu, a declarat: "Mesajul cheie este că schimbările climatice cresc vizibil pierderile economice globale cauzate de dezastre. Acesta a fost un subiect de controversă, unii susţinând că efectele schimbărilor climatice sunt neglijabile în comparaţie cu alţi factori, cum ar fi creşterea economică şi urbanizarea.Acest studiu analizează atribuirea pentru evenimentul fizic - este mult mai simplu, robust şi oferă un caz convingător. Este un domeniu emergent, iar incertitudinile sunt într-adevăr mari. O lecţie a studiului este că centrele de cercetare la nivel mondial - majoritatea situate în ţările bogate - trebuie să lucreze mai mult la ceea ce se întâmplă în ţările mai sărace."

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria externe

Citește pe alephnews.ro: Irakul incriminează relaţiile între persoane de acelaşi sex. Pedeapsa maximă este 15 ani de închisoare

Citește pe www.zf.ro: Final de linie. Prima industrie care va fi ucisă de Inteligenţa Artificială. ”În cel mult un an, toate centrele vor dispărea”

Citește pe www.zf.ro: Gigantul Delhaize, proprietarul Mega Image, deschide la Bucureşti un centru de servicii unde angajează sute de IT-işti. Recrutările deja au început

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: criza climatica,; costuri,; schimbari climatice,; fenomene,; estimari,; pagube,; studiu,; incalzire globala

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.