Ivo Josipovici, ales preşedinte al Croaţiei

Jospovici a obţinut 60,29 la sută din voturi, potrivit rezultatelor obţinute în urma numărării buletinelor din 99,62 la sută din birourile electorale, subliniază aceeaşi sursă.

Adversarul său, primarul Milan Bandici, a obţinut 39,71 la sută din voturi.

Peste 4,4 milioane de alegători, dintre care 400.000 din diaspora, au fost chemaţi să participe la acest scrutin, al cărui nivel de participare a fost de 50,28 la sută.

Papa le-a explicat cardinalilor de ce a ales numele Leon al XIV-lea

Cătălin Predoiu: Trebuie să apărăm nu doar graniţele Europei, ci şi graniţele morale ale democraţiei

Membru al Partidului Social-Democrat (SDP), Josipovici, în vârstă de 52 de ani, a devenit astfel cel de-al treilea preşedinte al acestei foste republici iugoslave, de la proclamarea independenţei sale în 1991.

„Vreau o Croaţie europeană (…), nu doar prin aderarea sa la UE, ci şi împărtăşind valorile pe care le apărăm; cele ale democraţiei, libertăţii, drepturilor omului, respectului legilor, drepturilor minorităţilor şi libertăţii religioase”, a declarat Josipovici, după anunţul rezultatelor, în faţa susţinătorilor.

„Vrem să trăim toţi într-o ţară unde munca este plătită şi delictele sunt pedepsite, o ţară a justiţiei şi securităţii sociale”.

În jurul lui Bandici, în vârstă de 54 de ani, care a fost exclus din SDP pentru că şi-a prezentat candidatura în calitate de independent la prezidenţiale, atmosfera era una de înfrângere.

„Trebuie să recunosc că până şi cei mai optimişti din susţinătorii mei au fost surprinşi de rezultatul meu”, a spus el, felicitându-l în acelaşi timp pe învingătorul scrutinului.

Cu părul grizonant, purtând ochelari şi cu o ţinută impregnată de o anumită rigiditate, Josipovici este expert în drept penal internaţional, dar şi compozitor de muzică clasică.

Biografia sa nu este marcată de acuzaţii de corupţie. Dar detractorii săi îi reproşează „lipsa sa de carismă” şi de experienţă politică.

În programul său, el a promis în special integrarea Croaţiei în UE înainte de 2012, relansarea economiei lovite de o gravă recesiune şi combaterea fermă a corupţiei din înalta administraţie şi din întreprinderile de stat.

Josipovici va coabita timp de doi ani cu Guvernul conservator al prim-ministrului Jadranka Kosor, alegerile legislative fiind prevăzute pentru sfârşitul lui 2011.

Kosor a declarat că intenţionează să coopereze cu Josipovici pentru integrarea în UE şi că se baza pe sprijinul său în lupta împotriva corupţiei.

„Cred că Josipovici va susţine Guvernul meu în toate eforturile sale”, a spus ea.

În timpul campaniei electorale, Josipovici şi-a exprimat speranţa unei coabitări cât mai eficiente cu Guvernul lui Kosor.

În această „republică parlamentară”, preşedintele îşi împarte prerogativele cu Guvernul.

Comandant suprem al forţelor armate, şeful statului are în special prerogative în materie de politică externă şi privind numirea liderilor serviciilor de informaţii.

Actualul preşedinte, Stipe Mesici, în vârstă de 75 de ani, un centrist aflat la putere din anul 2000 şi care a pilotat intrarea ţării în NATO în 2009, nu a putut să participe din nou la alegeri, Constituţia limitând la două numărul mandatelor (cinci ani fiecare) pe care le poate exercita şeful statului.

Ceremonia de transfer al puterii între Mesici şi Josipovici este programată pentru 18 februarie.