Natalia Gherman: Gazoductul Iaşi-Ungheni, o declaraţie de independenţă energetică a Republicii Moldova

"Ieri am sărbătorit cea de-a 22-a aniversare a independenţei Republicii Moldova, dar ieri am mai avut un eveniment important, anume inaugurarea lucrărilor la gazoductul Iaşi-Ungheni, iar acest proiect pot spune că reprezintă o declaraţie de independenţă energetică a Republicii Moldova", a afirmat oficialul de la Chişinău, într-un discurs susţinut la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.

De asemenea, Natalia Gherman a arătat că şi celelalte proiecte de interconectare a infrastructurii ţării sale cu cea a României, liniile electrice de înaltă tensiune, construcţia a două noi poduri peste râul Prut sunt "vitale" pentru Republica Moldova asigurând diversificarea pieţei energetice, dar şi facilitarea mobilităţii cetăţenilor său.

"Toate aceste proiecte ne conectează nu doar din punct de vedere al infrastructurii, dar şi politic şi geopolitic de Uniunea Europeană. Iar bineînţeles, rolul României în aceste proiecte este determinant", a spus Gherman.

Ea a arătat că relaţiile cu România au cunoscut o ascensiune deosebită în ultimii patru ani, având loc peste 60 de vizite bilaterale la nivel înalt, însă agenda europeană a Chişinăului "nu este deloc una simplă", iar pe viitor este nevoie de noi mesaje de sprijin dinspre România şi ţările UE care să consolideze societatea moldovenească în jurul proiectului de integrare europeană.

"Forţe politice antieuropene de la noi din ţară sunt încă numeroase, precum şi cele externe care se opun viitorului european al Republicii Moldova", a spus ministrul de la Chişinău.

Potrivit Nataliei Gherman, relaţiile dintre Republica Moldova şi UE devin "tot mai aprofundate" şi "ating noi dimensiuni". Ea a apreciat că Summitul Parteneriatului Estic care va avea loc la Vilnius în noiembrie, unde este aşteptată parafarea acordului de asociere al ţării vecine la UE şi a acordului de liber schimb cu Uniunea, va marca momentul când cursul european al Republicii Moldova va deveni ireversibil.

Oficialul moldovean a mai arătat că ţara sa aşteaptă de la Vilnius şi aprecierea din partea UE privind paşii făcuţi în negocierea acordului de liberalizare a vizelor, adăugând că este foarte importantă semnarea acestuia în prima parte a anului viitor, în mandatele actuale ale Comisiei Europene şi Parlamentului European.

Premierul Victor Ponta a fost prezent în Republica Moldova la ceremonia de inaugurare a gazoductului Iaşi-Ungheni, alături de premierul moldovean, Iurie Leancă, şi comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger. Inaugurarea a fost organizată marţi, când este sărbătorită aniversarea a 22 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

Prin gazoduct se urmăreşte asigurarea unui nivel superior de securitate energetică pentru Republica Moldova şi partea estică a României, cu diversificarea surselor de alimentare cu gaz.

Întrebat de jurnalişti dacă această investiţie, inaugurată chiar de ziua independenţei Republicii Moldova, nu va deranja Kremlin-ul, Ponta a răspuns că nu crede că autorităţile ruse se vor "supăra".

"Când începem un proiect, nu mă gândesc cine se supără, mă gândesc cine beneficiază (...) Nu cred că se supără, nu are de ce să se supere cineva, avem relaţii foarte bune cu Marele Vecin, noi şi dumneavoastră (autorităţile moldovene-n.r.), dar aici vorbim de dreptul fiecărui locuitor din Republica Moldova şi din România de a avea un preţ la gaze mai mic şi de interesul economic (...) Nu cred că se supără nimeni; dacă se supără, îi împăcăm", a spus Ponta.

El a arătat că România va avea în 2018 o producţie de gaze naturale suficientă pentru acoperirea consumului şi că strategia energetică a ţării include şi relaţia cu Republica Moldova.

Proiectul de construcţie a conductei de gaz Iaşi-Ungheni are un buget de 26,49 milioane euro, din care 7 milioane euro reprezintă contribuţia financiară a Uniunii Europene.

În contextul vizitei la Chişinău a omologului său român Victor Ponta, premierul R. Moldova a declarat că grupul rus Gazprom va fi în continuare principalul furnizor de gaz al statului. Totuşi, "este firesc ca un stat să dorească diversificarea surselor de furnizare (a gazelor), cu scopul de a asigura securitatea energetică a statului la nivel regional", a explicat Leancă. El a adăugat că "a fost începută construcţia conductei de gaz Iaşi-Ungheni, dintre Republica Moldova şi România, cu o capacitate de 1,5 miliarde metri cubi de gaz anual.