R. Moldova şi România au semnat o declaraţie, nu un acord, din cauza limbii oficiale de la Chişinău

Liderii AIE au sugerat luni, la emisiunea "În PROfunzime", de la PRO TV Chişinău, că motivul pentru care a fost semnată o declaraţie şi nu un acord, aşa cum a fost prevăzut iniţial, este limba oficială în care Parlamentul de la Chişinău urma să adopte un eventual tratat.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a subliniat că declaraţia, pe care el şi şeful statului român, Traian Băsescu, au semnat-o la 27 aprilie, la Bucureşti, are putere juridică, la fel ca un acord, doar că aceasta nu va trebui ratificată în Parlament.

Liderul Partidului Democrat din Republica Moldova (PDM), Marian Lupu, a afirmat că un acord presupune un text voluminos, iar textul declaraţiei semnate a fost unul scurt şi nu întrunea parametrii unui acord propriu-zis. Prim-ministrul Vlad Filat s-a referit şi el la puterea juridică a declaraţiei.

Întrebat dacă grupul parlamentar al PDM ar fi votat un eventual acord în limba română, Marian Lupu a răspuns categoric că nu. "Nu aş fi semnat, pentru că ar fi fost contrar legislaţiei naţionale", a spus Lupu.

Declaraţia moldo-română, semnată la Bucureşti de către Ghimpu şi Băsescu, stabileşte atât cadrul privilegiat al relaţiilor bilaterale, cât şi extinderea şi aprofundarea cooperării pe dimensiunile politică, economică şi culturală ale procesului de integrare europeană.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la 27 aprilie, că parteneriatul strategic privind integrarea europeană a R. Moldova a fost semnat "în două originale, amândouă în limba română" şi că drumul către UE nu este în contradicţie cu neutralitatea constituţională a Republicii Moldova.