Trump îl previne pe Biden să nu pornească al Treilea Război Mondial cu Rusia. Totuşi, fostul preşedinte a riscat de două ori să declanşeze un război nuclear cu Coreea de Nord

Trump îndeamnă la vigilenţă şi declară că SUA ar trebui să medieze între Rusia şi Ucraina ca să negocieze pentru pace şi a avertizat că lumea s-ar putea îndrepta către „Al Treilea Război Mondial” fără o abordare mai atentă. În 2018, fostul preşedinte transmitea pe Twitter pentru "omul rachetă" (cum l-a poreclit pe dictatorul nord-coreean) că "butonul său nuclear e mai mare şi mai puternic, şi chiar funcţionează". Declaraţia sa ar fi putut stârni un război nuclear dintre Statele Unite şi Coreea de Nord, ceea ce ar fi dus la milioane de victime în Japonia, Coreea de Sud şi insulele din Pacific.

4482 afișări
Imaginea articolului Trump îl previne pe Biden să nu pornească al Treilea Război Mondial cu Rusia. Totuşi, fostul preşedinte a riscat de două ori să declanşeze un război nuclear cu Coreea de Nord

Sursa Foto -Hepta/Twitter - Donald Trump

Trump îl previne pe Biden 

Potrivit publicaţiei The Hill, fostul preşedinte Trump a declarat duminică că SUA se adresează greşit Rusiei, după ce preşedintele Biden a ridicat săptămâna trecută „problema Armaghedonului” pe fondul ameninţărilor preşedintelui rus Vladimir Putin cu un război nuclear.

„Trebuie să fim foarte deştepţi şi foarte agili. Trebuie să ştim ce să spunem, ce să facem. Şi spunem exact un lucru greşit. Vom sfârşi într-un al Treilea Război Mondial”, a spus Trump la un miting din Mesa, Arizona, pentru a alege candidatul la guvernator Kari Lake şi candidatul la Senat Blake Masters.

Biden a avertizat joi că Putin „nu glumeşte” cu ameninţările sale recente de a folosi arme nucleare în timp ce forţele Moscovei se luptă  împotriva Ucrainei.

„Nu ne-am confruntat cu perspectiva Armaghedonului de la Kennedy şi criza rachetelor din Cuba încoace”, a spus Biden la o strângere de fonduri, citând conflictul din 1962 cu Uniunea Sovietică.

Trump a spus duminică că miza unui război mondial este mai mare decât oricând, având în vedere armamentul modern.

Trump vrea pace între Ucraina şi Rusia 

"Trebuie să cerem negocieri imediate pentru încheierea paşnică a războiului din Ucraina, altfel vom ajunge în al treilea război mondial şi nu va exista niciodată un asemenea război”, a spus el la miting. „Nu vom fi avut niciodată un război ca acesta şi asta se datorează oamenilor proşti care nu au habar. Şi este, de asemenea, din cauza tipului de arme care este disponibil astăzi”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a exclus discuţiile de pace la începutul săptămânii trecute după ce Rusia a declarat anexarea a patru teritorii ocupate din Ucraina.

Mulţi experţi în securitate şi foşti oficiali militari sunt de acord cu evaluarea lui Biden conform căreia ameninţările nucleare ale lui Putin ar trebui luate în serios, cu toate acestea, comentariile sale au stârnit dezbateri cu privire la faptul dacă Casa Albă ar trebui să emită astfel de avertismente îngrozitoare.

Oficialii americani au spus că nu există semne că Rusia se pregăteşte pentru un atac nuclear iminent şi adaugă că armata americană nu şi-a schimbat postura nucleară.

Trump, cât a fost preşedinte, l-a enervat de două ori pe Putin după ce a bombardat Siria

Debutul mandatului prezidenţial al republicanului Trump numai paşnic nu a fost. 

A blocat accesul pe teritoriul SUA a tuturor cetăţenilor de religie musulmană din şapte state (Iran, Irak, Libia, Somalia, Sudan, Siria, Yemen). 

A bombardat Afganistanul cu cea mai mare bombă non-nucleară şi a efectuat bombardamente în Siria ca urmare a atacurilor chimice comise de Bashar al-Assad asupra populaţiei. Ironic, dar în 2013, l-a prevenit pe Barack Obama, fostul preşedinte democrat, să nu bombardeze Siria ca urmare a atacurilor chimice de la Ghouta, de teama că ar putea înfuria Rusia.

Trump a înfuriat Rusia de două ori, prima oară bombardând Siria în aprilie 2017 ca urmare a atacurilor chimice de la Khan Shaykhun, şi în aprilie 2018, când împreună cu Franţa şi Marea Britanie, au bombardat Siria ca urmare a atacurilor chimice de la Douma. 

Politicianul rus Alexander Sherin a catalogat bombardamentul american drept un atac terorist şi l-a comparat cu Operaţiunea Barbarossa. Preşedintele rus Vladimir Putin a descris bombardamentele americane din Siria drept „un act de agresiune”. 

Rusia a cerut, de asemenea, o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, şi Anatoli Antonov, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, a condamnat ferm atacurile coaliţiei asupra Siriei şi a avertizat ţările occidentale cu „consecinţe”. 

Serghei Rudskoi, un general-colonel rus, într-un discurs televizat,  a declarat că Rusia ar putea lua în considerare trimiterea sistemelor de rachete sol-aer S-300 în Siria şi în alte ţări. 

A fost şi un raport din 2018 care arăta că aviaţia americană a ucis sute de mercenari ruşi angajaţi ai regimului Bashar al-Assad. 

Deşi intenţia preşedintelui prin bombardarea fabricilor de arme chimice a fost ca dictatorul sirian să nu mai efectueze alte atacuri chimice asupra populaţiei, bombardamentul l-ar fi determinat pe Putin să riposteze prin intensificarea conflictului din Donbass ce ar fi dus la implicarea Rusiei şi bombardarea Ucrainei mult mai devreme decât a planificat Kremlinul. 

Trump a escaladat, ameninţând Coreea de Nord cu bombardamente nucleare şi riscând vieţile a milioane de oameni 

Kim Jong-un, dictatorul nord-coreean, a efectuat constant teste nucleare şi teste cu rachete balistice. A ameninţat deseori că va lovi Coreea de Sud, Japonia şi Statele Unite ale Americii.

În 2017 a lansat o racheta peste spaţiul aerian al Japoniei, producând panică populaţiei.

Trump a ameninţat că va "distruge total" Coreea de Nord şi l-a poreclit pe Kim Jong-un drept "omul rachetă".

Apropiaţii săi susţin că fostul preşedinte plănuia un atac nuclear preventiv al Coreii de Nord.

Kim Jong-un a transmis că butonul nuclear este tot timpul pe biroul său.

Pe 2 ianuarie 2018, Trump a transmis pe pagina sa de Twitter: "Să-i transmită vă rog cineva lui Kim, din regimul său vlăguit şi înfometat, că şi eu am un buton nuclear, dar este unul mai mare şi mai puternic decât al său, iar butonul meu funcţionează”.

Potrivit CNN, tweet-ul războiului nuclear s-a auzit „în toată lumea. Persista teama că Trump va amplifica inevitabil tensiunile în Asia de Nord-Est dintre SUA şi Coreea de Nord şi putea, dintr-o greşeală de calcul, să declanşeze rapid la cel mai devastator conflict din ultimele  decenii.

Vieţile a milioane de japonezi şi sud-coreeni erau în joc atunci după dispoziţia dictatorului nord-coreean, dar Kim Jong-un s-a decis să se întâlnească cu Trump la summitul din Singapore din iunie 2018 pentru a purta negocieri de pace. 

Trump a enervat şi China. I-a declarat război comercial 

Trump încerca să readucă locurile de muncă în Statele Unite şi să refacă industria, astfel, din 2018, a declarat război comercial Chinei prin creşterea tarifelor la toate produsele chinezeşti din import. 

China condusă de Xi Jinping a ripostat, crescând tarifele produselor americane. 

Trump a escaladat, ajungând să militeze pentru interzicerea produselor Huawei şi chiar a aplicaţiei Tik-Tok, invocând motivul spionajului cibernetic. 

În 2020, ca urmare a declanşării pandemiei de coronavirus, Trump a învinovăţit China de război biologic, declarând că SARS-COV 2 ar fi fost fabricat în laboratoarele chinezeşti. 

Războiul început de Donald Trump cu China a provocat pierderea a 245.000 de locuri de muncă în SUA.. 

Asasinarea care ar fi putut duce la un război de amploare cu Iranul...şi cu Rusia 

Generalul iranian Qassem Soleimani, şeful forţelor de elită Quds, a fost ucis într-un atac aerian lansat de o dronă asupra convoiului lor pe aeroportul din Bagdad, la comanda preşedintelui Trump. 

Iranul ameninţase SUA că se va răzbuna. 

Asasinarea liderului militar Qasem Soleimani în Irak de către o dronă a armatei americane a dus, cel puţin în topul căutărilor pe Google, la o asociere neobişnuită între „Al Treilea Război Mondial” şi „arhiducele Franz Ferdinand”, care a fost asasinat la Sarajevo, eveniment care a provocat declanşarea Primului Război Mondial.

Cu această ocazie, căutările au scos la iveală un tweet al liderului de la Casa Albă, din anul 2011, în care acesta îl acuza fostul preşedinte Barack Obama că „vrea să pornească un război cu Iranul” pentru a câştiga al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

În ciuda meme-urilor şi trendului de căutări, riscul a fost major - Iranul ar fi putut declara război Statelor Unite şi ar fi escaladat un conflict de amploare între trupele americane din Irak şi din Golf cu Iranul care are o armată considerabilă. 

Bombardarea americană intensivă a Iranului ar fi dus apoi la o escaladare şi mai mare. Ayatollahul Khamenei, fiind aliat al lui Putin, ar fi atras Rusia în conflict cu Statele Unite, rezultând un război mondial, şi probabil, Ucraina ar fi fost bombardată mai devreme. 

Deloc surprinzător, Moscova a reacţionat negativ la anunţul Washingtonului conform căruia comandantul Brigăzii Quds iraniene, generalul Qasem Soleimani, a fost ucis la Bagdad într-un atac cu dronă americană.

Preşedintele rus Vladimir Putin, într-o conversaţie cu preşedintele francez Emmanuel Macron, „a fost de acord că acţiunile SUA au potenţialul de a agrava grav situaţia din regiune”.

Alţi oficiali ruşi au făcut declaraţii similare. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zakharova, a menţionat că „uciderea unui reprezentant al unui guvern dintr-un stat suveran este complet lipsită de orice bază legală”.

Au existat zvonuri că Trump urma,  la insistenţele Israelului condus atunci de Benjamin Netanyahu, dar şi din dorinţa de a se afirma în faţa votanţilor săi în contextul alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2020, să bombardeze Iranul pentru a răsturna regimul Ayatollahului. 

Dar informaţiile despre pandemia de coronavirus, declanşată şi răspândită din China, dar şi perspectivele distructive ale unui astfel de război, i-au potolit pe Trump şi pe Ayatollah, fiind nevoiţi să facă un pas în spate. 

 

Trump plănuia o intervenţie militară în Venezuela 

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că intervenţia militară în Venezuela este „o opţiune”, în timp ce naţiunile occidentale intensifică presiunea asupra liderului socialist Nicolas Maduro pentru a demisiona.

Dar Rusia, aliată a naţiunii membre OPEC, a avertizat împotriva „intervenţiei distructive”.

Statele Unite ale Americii, Canada şi mai multe ţări din America Latină l-au dezavuat pe Maduro din cauza realegerii sale disputate în 2018 şi l-au recunoscut pe autoproclamatul preşedinte Juan Guaido drept lider de drept al ţării.

Trump a spus că intervenţia militară a SUA este luată în considerare într-un interviu acordat canalului CBS.

„Cu siguranţă, este ceva care se află pe... este o opţiune”, a spus Trump, adăugând că Maduro a cerut o întâlnire cu luni în urmă.

„Am refuzat-o pentru că suntem foarte departe în acest proces”, a spus el într-un interviu acordat emisiunii „Face the Nation”. „Deci, cred că procesul se desfăşoară.”

Administraţia Trump a emis  sancţiuni paralizante împotriva companiei petroliere de stat venezuelene PDVSA, o sursă cheie de venituri pentru ţară, care se confruntă cu un deficit de medicamente şi cu malnutriţie.

Maduro, care a supravegheat un colaps economic şi exodul a milioane de venezueleni, menţine sprijinul Rusiei, Chinei şi Turciei şi sprijinul critic al armatei.

Rusia, un creditor major al Venezuelei în ultimii ani, a cerut reţinere.

„Scopul comunităţii internaţionale ar trebui să fie să ajute (Venezuela), fără amestecuri distructive dincolo de graniţele sale”, a declarat pentru Interfax Alexander Shchetinin, şeful departamentului America Latină la Ministerul de Externe al Rusiei.

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici