WSJ: Spionii americani se confruntă cu o nouă China. CIA se străduieşte să reconstruiască o reţea de agenţi la Beijing; nicio perspectivă clară a planurilor lui Xi Jinping

Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) încă se străduieşte să îşi reconstruiască capacităţile de spionaj uman în China, principala ţintă a agenţiei în materie de informaţii, potrivit unor interviuri cu actuali şi foşti oficiali americani. Lacunele lasă SUA cu o înţelegere limitată a deliberărilor secrete dintre liderul Chinei, Xi Jinping, şi elita politică a ţării cu privire la probleme cheie de securitate, cum ar fi Taiwanul şi alte subiecte, au declarat oficialii.

"Nu avem deloc o perspectivă reală asupra planurilor şi intenţiilor liderilor din China", a declarat un fost oficial de rang înalt din cadrul serviciilor de informaţii pentru The Wall Street Journal.

Consolidarea reţelei de spionaj uman care vizează China este unul dintre obiectivele unei schimbări majore, dar în mare parte secrete, la CIA şi la celelalte agenţii de spionaj americane. Acest lucru are loc în contextul unei transformări mai ample a politicii de securitate a SUA, care se îndepărtează de lupta împotriva insurgenţelor din întreaga lume şi se orientează către pregătirea pentru un posibil conflict de "mare putere" cu China şi Rusia.

După două decenii de vânătoare de terorişti, comunitatea americană de informaţii, care cheltuieşte 100 de miliarde de dolari pe an, îşi recalifică personalul, redirecţionează bugete de miliarde de dolari şi retehnologizează aparatura de spionaj costisitoare pentru a se concentra asupra acestor potenţiali adversari. 

Această schimbare nu e deloc simplă. Atacul surpriză al Hamas din 7 octombrie asupra Israelului şi războiul care a urmat în Gaza, precum şi invazia Rusiei în Ucraina au solicitat atenţia Casei Albe şi resursele serviciilor de informaţii, complicând eforturile directorului CIA, William Burns, de a se asigura că China este principala prioritate pe termen lung. Un veteran al agenţiei a declarat că gestionarea celor două crize, menţinând în acelaşi timp o atenţie susţinută asupra Beijingului, va pune la încercare agilitatea agenţiei.

Statele Unite, forţate să investească resurse în Orientul Mijlociu

Statele Unite, care au cedat Israelului responsabilitatea monitorizării militanţilor palestinieni în anii care au urmat atacurilor teroriste din septembrie 2001 şi care, la fel ca Israelul, au fost luate prin surprindere de atacul Hamas, au redirecţionat în ultimele săptămâni unele resurse de informaţii către conflictul israeliano-palestinian, au declarat oficiali. Nu se ştie în mod public cât de substanţiale sunt acestea.

Confruntarea neaşteptată arată cât de dificil poate fi, cu resurse finite de spionaj, să se obţină un echilibru corect. "Realitatea este că nu dispui de resurse de colectare pe care să le poţi exploata în toată lumea", a declarat un fost oficial antiterorism.

China, pe care administraţia Biden a numit-o drept cel mai mare pericol pentru securitatea americană, rămâne în fruntea listei de sarcini a CIA, a declarat Burns pentru Wall Street Journal.

"Abordăm Republica Populară Chineză ca pe o prioritate globală, mai mult decât dublând resursele bugetare dedicate misiunii în China în ultimii trei ani şi înfiinţând Centrul de Misiune în China, pentru a coordona toate eforturile agenţiei în această privinţă", a spus el. "Chiar dacă echilibrăm mai multe priorităţi, inclusiv conflictele în curs de desfăşurare, rămânem intens implicaţi în ceea ce priveşte provocarea strategică pe termen lung reprezentată de China".

În cadrul unei misiuni care nu a fost dezvăluită anterior, Burns a călătorit în Japonia şi Coreea de Sud după atacul Hamas, a declarat un oficial CIA, după o călătorie raportată public la Beijing în luna mai.

Chiar dacă Orientul Mijlociu şi Afganistanul au dominat resursele şi atenţia în anii de după 11 septembrie 2001, agenţiile de informaţii americane nu au încetat niciodată să vizeze China în mod agresiv, potrivit unor foşti oficiali. Această concentrare a serviciilor de informaţii s-a intensificat după 2000, au spus aceştia, dar întregul guvern american nu a făcut din China o prioritate timp de cel puţin încă un deceniu.

Supraveghere orwelliană

Administraţia SUA nu a recunoscut niciodată public pierderea agenţilor săi chinezi între 2010 şi 2012.

În prezent, sateliţii de spionaj ai SUA monitorizează îndeaproape desfăşurările militare şi planurile de modernizare ale Chinei, în timp ce instrumentele cibernetice şi de ascultare captează mari părţi din comunicaţiile chinezeşti. În afară de aceasta, cunoştinţele SUA despre planurile lui Xi Jinping provin în principal din deducţii şi din analiza declaraţiilor publice frecvente ale acestuia, au declarat oficialii.

China este o ţintă mult mai dură pentru serviciile de informaţii decât era în urmă cu zece ani, când agenţii au fost pierduţi. Statul lui Xi, care acordă prioritate securităţii, foloseşte sisteme de supraveghere orwelliene ( făcând referire la cartea 1984 a lui George Orwell) care complică foarte mult operaţiunile de spionaj în interiorul ţării. Iar serviciile de informaţii americane trebuie să urmărească progresul Chinei în domenii atât de disparate precum inteligenţa artificială şi biologia sintetică.

Cele două ţări au intrat în conflict din cauza restricţiilor tehnologice americane, a manevrelor militare pe mare şi în cer în jurul insulei Taiwan şi în regiunea Indo-Pacific, dar şi din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.

"Din nefericire, scopurile şi obiectivele Chinei sunt atât de vaste încât este într-adevăr foarte dificil să spunem că facem o treabă excelentă", a declarat într-un interviu preşedintele Comisiei pentru informaţii din Camera Reprezentanţilor, Mike Turner. 

La începutul anilor 2000, analiştii CIA au început să avertizeze frecvent cu privire la creşterea economică şi ambiţiile militare ale Chinei, au declarat foşti oficiali americani. 

CIA a profitat de corupţia endemică din eşaloanele superioare ale Partidului Comunist şi ale ministerelor guvernamentale pentru a recruta zeci de oficiali ca agenţi plătiţi, au declarat foşti oficiali. Dar, într-un recul catastrofal, această reţea a fost anihilată, deoarece China i-a prins pe trădători, unul câte unul.

O deficienţă în comunicaţiile secrete ale CIA cu agenţii săi, exploatată de Beijing, este suspectată ca fiind principala cauză a compromiterii, au declarat foştii oficiali.

Campanie de recrutare împotriva Chinei

Într-o schimbare care s-a accelerat după 2020, CIA şi alte agenţii de spionaj americane au redus cheltuielile pentru combaterea terorismului şi alte obiective, inclusiv în Orientul Mijlociu, pentru a finanţa programe extinse de penetrare a guvernului chinez, au declarat foştii şi actualii oficiali. Cifrele sunt clasificate, dar oficialii descriu modificările bugetare ca fiind semnificative.

Burns organizează acum o şedinţă săptămânală dedicată Chinei, adunându-i pe locotenenţii de top în biroul său de la etajul 7 al sediului CIA din Langley, Virginia. La scurt timp după ce a devenit director în 2021, el a înfiinţat un centru de misiune pentru China. Astfel de unităţi reunesc operatori CIA, analişti de informaţii, experţi în tehnologie şi alţi specialişti pentru a lucra la o singură ţintă.

De asemenea, agenţia recrutează. "CIA se bazează foarte mult pe oamenii care deja lucrează aici pentru a învăţa mandarină", a declarat un alt oficial american din domeniul informaţiilor. Burns a declarat că agenţia are nevoie de mai mulţi vorbitori de mandarină, dar şi de mai mulţi ofiţeri specializaţi în tehnologie, punctul central al competiţiei dintre SUA şi China.

"Cifrele s-au îmbunătăţit, aş spune, semnificativ în ceea ce priveşte personalul, cheltuielile [şi] concentrarea asupra Chinei", a declarat senatorul Mark Warner, preşedintele Comisiei pentru informaţii din Senat.

China, o ţintă mai dificilă decât Rusia

În Rusia, CIA a avut un succes mai mare. A obţinut planul secret al preşedintelui Vladimir Putin de invadare a Ucrainei, a furat şi apoi a făcut publice comploturile de dezinformare ale Kremlinului şi a informat Casa Albă înainte ca şeful Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, să se răzvrătească în iunie.

Rusia lui Putin, cu fiefurile sale în conflict şi cu nemulţumirea elitelor în legătură cu războiul costisitor din Ucraina, este un "mediu bogat în ţinte" în limbajul spionajului, plin de oficiali, ofiţeri militari şi oameni de afaceri nemulţumiţi care ar putea fi convinşi să facă schimb de cunoştinţe din interior pentru bani. Atât CIA, cât şi FBI au postat anunţuri pe reţelele de socializare, recrutând ruşi care ar putea fi dispuşi să lucreze cu guvernul american.

"Această dezamăgire creează o oportunitate unică într-o generaţie" de a recruta spioni, a declarat Burns într-un discurs din iulie. "Nu o lăsăm să se irosească".

Provocarea în China este diferită, iar oficialii serviciilor de informaţii americane recunosc că este greu să colectezi informaţii umane acolo. "Este un risc ridicat şi este adevărat că uneori lucrurile sunt compromise", a declarat David Marlowe, directorul adjunct pentru operaţiuni al CIA. "Dar acest lucru nu diminuează responsabilitatea noastră de a avea succes".

Ministerul chinez al Securităţii de Stat a declarat în august că a arestat doi cetăţeni chinezi care spionau pentru CIA, ambii fiind recrutaţi în afara Chinei. Dacă sunt corecte, dezvăluirile ilustrează atât presiunea continuă a spionajului american, cât şi campania agresivă de contraspionaj a Chinei.

Burns, la un forum de securitate organizat în iulie la Aspen, Colorado, a declarat că CIA recrutează oficiali şi oameni de afaceri chinezi bine plasaţi pentru a spiona pentru Washington. "Am făcut progrese şi lucrăm foarte mult în ultimii ani pentru a ne asigura că avem o capacitate puternică de informaţii umane care să completeze ceea ce putem dobândi prin alte metode", a spus el.

Există potenţiale deschideri şi în China, spun oficialii din domeniul serviciilor de informaţii, în contextul dezinteresului tot mai mare faţă de conducerea autocratică a lui Xi şi al unei economii care scârţâie. "Sunt o ţintă dificilă", a declarat unul dintre oficialii din domeniul serviciilor de informaţii, "nu una imposibilă".