Scandalul de la Spitalul CF Iaşi se mută în instanţă: Cristina Mitrofan i-a făcut plângere penală lui Mihai Glod

  • La Spitalul Căi Ferate (CF) Iaşi, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor, medicul Mihai Glod, chirurgul care a câştigat, la finalul lui 2023, concursul pentru ocuparea postului de manager, aşteaptă de peste 6 luni numirea în funcţie.
  • Ministerul nu doar că nu a semnat documentul, dar a emis un nou ordin, la finele lunii mai 2024, de prelungire cu încă şase luni a mandatului managerului interimar, doctorul Cristina Mitrofan.
  • Actuala directoare a fost contracandidatul lui Glod la finalul anului trecut şi contestă rezultatul, dar şi prezenţa lui Glod la concurs.
Urmărește
3033 afișări
Imaginea articolului Scandalul de la Spitalul CF Iaşi se mută în instanţă: Cristina Mitrofan i-a făcut plângere penală lui Mihai Glod

Spitalul Căi Ferate (CF) Iaşi, care aparţine de Ministerul Transporturilor, a fost condus timp de aproape 11 ani de Mihai Glod, până când acesta a fost schimbat din funcţie. În locul său a fost numit un alt medic pentru câteva luni, schimbat, la rândul său, cu Cristina Mitrofan.

La finalul anului 2023, Consiliul de Administraţie al Spitalului CF Iaşi a decis scoaterea la concurs a postului de manager, în contextul în care preluarea unităţii medicale de către UMF era estimată a se întâmpla în primele luni din 2024. 

Cristina Mitrofan nu a acceptat rezultatul concursului şi l-a contestat în instanţă, în contencios administrativ. Începând cu mijlocul lunii ianuarie 2024, consiliul de administraţie al spitalului a trimis către Ministerul Transporturilor documentele care atestă finalizarea concursului şi rezultatele. Următorul pas legal ar fi fost parafarea de către minister a numirii în funcţie a medicului Glod.

La patru luni distanţă, Ministerul Transporturilor tot nu l-a numit în funcţie pe medicul Glod. În schimb,  a emis recent un ordin de prelungire a mandatului managerului interimar, Cristina Mitrofan, pentru încă şase luni, precedentul expirând pe 11 iunie.

Cristina Mitrofan a răspuns prin acţiuni în instanţă. Contestă legitimitatea participării lui Mihai Glod la concurs invocând faptul că medicul are o condamnare penală de care comisia care a organizat concursul n-ar fi ţinut cont.

Cristina Mitrofan a reacţionat printr-o plângere penală. „Media mea a fost 9,11, iar a lui Glod - 9,14, lucru pe care comisia de contestaţii, deşi am avut înregistrare audio-video, a înţeles să-l modifice, dar în favoarea lui! Scăzându-mi mie nota cu 0,01, iar lui mărindu-i nota cu alte 0,03!”, ne-a declarat managera.

Plângere penală

Către D.N.A. – S.T. Iaşi

 

PLÂNGERE PENALĂ
împotriva numiţilor:

1. GLOD MIHAI – fost manager al Spitalului Clinic CF Iasi, pentru săvârşirea infracţiunii de:
- FALS ÎN DECLARAŢII (autor), prev. şi sancţ. de art. 297 alin. (1) C.pen.,

2. Membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor, având în componenţă pe numiţii ŞERBĂNESCU CARMEN – ADRIANA şi CONSTANTINESCU PAUL şi preşedinte pe numita ENDRES LAURA pentru săvârşirea infracţiunii de:
- ABUZ ÎN SERVICIU (autori), prev. de art. 132 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie,
- OMISIUNEA SESIZĂRII (autori), prev. şi sancţ. de art. 267 C.pen.
- FALS ÎN DECLARAŢII (complici), prev. şi sancţ. de art. 297 alin. (1) C.pen.,

Infracţiunile au fost săvârşite cu ocazia desfăşurării concursului pentru ocuparea funcţiei de manager al Spitalului Clinic Căi Ferate Iaşi, finalizat în data de 14.12.2023, numitul Glod Mihai declarând, în mod fals, că îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi validare pentru a participa la concurs, folosind în aceleaşi împrejurări declaraţia ce conţine împrejurări de fapt nereale!

EXPUNEREA SITUAŢIEI DE FAPT
 
În fapt, în luna noiembrie 2023 a fost iniţiată desfăşurarea concursului pentru ocuparea postului de manager a Spitalului Clinic Căi Ferate Iaşi.

  Participanţi la acest concurs au fost doamna Mitrofan Elena Cristina şi numitul Glod Mihai.

Pentru a participa la acest concurs, în data de 20.11.2023, numitul Glod Mihai a dat o declaraţie pe proprie răspundere în care menţionează faptul că NU ARE ANTECEDENTE PENALE ŞI NU A SUFERIT NICIO CONDAMNARE PENALĂ.

N.B.: Lipsa antecedentelor penale şi inexistenţa unor cercetări penale în curs sunt condiţii legale şi fireşti pe care trebuie să le îndeplinească orice persoană ce accede spre ocuparea unei funcţii publice precum este cea de manager a unui spital.
Însă, în cauza cu numărul 14955/245/2021 a Judecătoriei Iaşi, prin Sentinţa penală nr. 417/2022 din 17.02.2022, rămasă definitivă prin neapelare, instanţa stabileşte:

„În baza dispoziţiilor art. 336 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. (10) Cod de procedură penală, stabileşte pedeapsa de 1 (un) an închisoare în sarcina inculpatului GLOD MIHAI, pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe (faptă din data de 07.08.2020). În baza dispoziţiilor art. 396 alin. (1) şi alin. (4) Cod de procedură penală raportat la art. 83 alin. (1) Cod penal, dispune amânarea aplicării pedepsei de 1 (un) an închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în condiţiile art. 84 Cod penal, care se va calcula de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. În baza dispoziţiilor art. 85 alin. (1) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul Glod Mihai trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Iaşi, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza dispoziţiilor art. 86 alin. (1) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) Cod penal se comunică Serviciului de Probaţiune Iaşi. În baza dispoziţiilor art. 404 alin. (3) Cod de procedură penală rap. la art. 83 alin. (4) Cod penal, atrage atenţia inculpatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere impuse, consecinţe prevăzute de art. 88 Cod penal privind revocarea amânării aplicării pedepsei”.
Or, numitul Glod Mihai, declară de-o manieră mincinoasă faptul că:

i) Îndeplineşte toate condiţiile legale pentru a putea participa la concursul pentru funcţia de manager al Spitalului Clinic de Căi Ferate Iaşi – situaţie de fapt ce este contrazisă în mod inerent prin sentinţa judecătorească definitivă antamată anterior;

ii) Nu are antecedente penale şi nu i s-a aplicat anterior vreo sancţiune penală pentru săvârşirea vreunei infracţiuni – situaţie de fapt ce este, de asemenea, contrazisă, numitului Glod Mihai suferind o sancţiune penală ce constă în amânarea aplicării pedepsei pentru săvârşirea unei infracţiuni de conducere în stare de ebrietate, faptă ce poate fi săvârşită doar cu intenţie!

Iniţial, Comisia de concurs constituită pentru desfăşurarea concursului de ocupare a funcţiei de manager a Spitalului Cinic Căi Ferate Iaşi respinge dosarul de participare a numitului Glod Mihai, tocmai din considerentul că acesta nu îndeplineşte referitoare la inexistenţa unor antecedente ori sancţiuni penale.

Astfel, conform art. 1 alin. (1) din Normele privind Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de manager persoană fizică la spitalele publice din reţeaua proprie a Ministerului Transporturilor:

„(1) Ocuparea funcţiei de manager din spitalele publice aflate în reţeaua proprie a Ministerului Transporturilor se face prin concurs, la care pot participa persoane fizice care întrunesc cumulativ condiţiile:

a) sunt absolvenţi de învăţământ universitar de lungă durată cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
b) sunt absolvenţi ai unor cursuri de perfecţionare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătăţii şi stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, sau sunt absolvenţi ai unui masterat sau doctorat în management sanitar, economic, juridic ori administrativ organizat într-o instituţie de învăţământ superior acreditată, potrivit legii;
  c) pentru spitalele clinice în care se desfăşoară şi activitate de învăţământ şi cercetare ştiinţifică medicală, managerul trebuie să fie cadru universitar sau medic primar şi să fie absolvent al unor cursuri de perfecţionare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătăţii şi stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii;
  d) au cel puţin 2 ani vechime în posturi prevăzute cu studii universitare de lungă durată, conform legii;
  E) NU SUNT CONDAMNAŢI PENAL SAU ÎN CURS DE URMĂRIRE PENALĂ;
  f) sunt apţi din punct de vedere medical (fizic şi neuropsihic);
  g) nu au vârsta de pensionare, conform legii”.

Împotriva acestei decizii a comisiei de concurs, numitul Glod Mihai formulează contestaţie, contestaţie ce este soluţionată de Comisia de soluţionare a contestaţiilor, prezidată de numita Endres Laura.

În mod absolut surprinzător, prin Procesul verbal nr. 15990 din 27.11.2023, Comisia de contestaţii admite contestaţia formulată de numitul Glod Mihai şi de-o manieră nelegală decide validarea dosarului de concurs a acestuia, ajungând astfel la participare contrară legii, la un concurs pentru ocuparea unei funcţii deosebit de importante.

După susţinerea probelor de concurs, doamna Mitrofan Elena Cristina este cea care câştigă funcţia de manager, prin obţinerea unui punctaj superior celui obţinut de numitul Glod Mihai.

În aceeaşi manieră anterior ticluită, numitul Glod Mihai formulează contestaţie împotriva rezultatelor, iar Comisia de soluţionare a contestaţiilor, având deja un precedent în favorizarea şi încălcarea legii pentru numitul Glod Mihai decide să o admită şi să decidă faptul că acesta a obţinut un punctaj mai mare cu 3 sutimi decât punctajul doamnei Mitrofan Elena Cristina.

În această manieră, prin săvârşirea unor infracţiuni concertate, atât de către numitul Glod Mihai (prin fals în declaraţii şi uz de fals) dar şi de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor (prin permiterea participării la concurs de către o persoană care nu îndeplinea condiţiile legale de participare) se ajunge la un rezultat fraudulos şi contrar tuturor principiilor legale, morale şi academice, anume atribuirea postului de manager numitului Glod Mihai, persoană ce nici măcar nu avea căderea de a participa la acest concurs!

Din toată această situaţie, prejudiată nu este doar doamna Mitrofan Elena Cristina, ci întreg sistemul medical şi societatea civilă, în condiţiile în care prin săvârşirea acestor infracţiuni a fost girată atribuirea, în mod nelegal, a unei funcţii importante către o persoană neîndreptăţită să acceadă în această funcţie, înfrângând principii inerente oricărei democraţii sănătoase precum: legalitate, meritocraţie şi liberul acces la funcţiile publice!

În ceea ce priveşte conţinutul constitutiv al fiecărei infracţiuni:

I. Cu privire la infracţiunea de fals în declaraţii, prev. şi sancţ. de art. 326 C.pen.
 
Numitul Glod Mihai declară, sub proprie răspundere şi sub rezerva săvârşirii de fals în declaraţii faptul că acesta îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de lege pentru participarea la concursul de ocupare a funcţiei de manager a Spitalului Clinic Căi Ferate Iaşi şi totodată că nu are antecedente penale şi nu i s-a aplicat nicio sancţiune penală.

În această manieră, acesta încearcă să ducă în eroare membrii comisiei de concurs, ascunzând cu bună ştiinţă faptul că aceasta nu este eligibil, din punct de vedere al criteriilor de legalitate, să participle la un concurs pentru ocuparea unei funcţii publice.

Astfel, la data înscrierii la concursul amintit, numitul Glod Mihai se afla în termenul de supraveghere pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, fapt ce nu îi oferea posibilitatea de a participa la niciun concurs pentru ocuparea unei funcţii publice ce presupune inexistenţa antecedentelor penale ori aplicarea unei sancţiuni penale
.
Or, infracţiunea de fals în declaraţii protejează încrederea publicului (şi în special a autorităţilor publice) în realitatea sau adevărul cuprins în declaraţiile formulate de către persoanele fizice sau juridice în vederea producerii unor consecinţe juridice.

Mai mult, declaraţia necorespunzătoare a adevărului este făcută de către acesta cu scopul de a produce consecinţe juridice şi în vederea accederii unei funcţii publice, din poziţia căreia trebui să răspundă pentru buna funcţionare a unui dintre cele mai mari spitale din judeţul Iaşi.

Falsul în declaraţii este incriminat într-o singură variantă, care constă în declararea necorespunzătoare a adevărului făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe.
Din conţinutul normei de incriminare rezultă că înscrisul în care se consemnează declaraţia necorespunzătoare adevărului devine în mod firesc un înscris oficial fals (un fals intelectual derivat din declaraţia falsă), iar efectele pe care declaraţia oficială consemnată le produce sunt rezultatul unei alterări de adevăr.

Din acest considerent, falsul în declaraţii este o faptă de o anumită gravitate care justifică introducerea în sfera ilicitului penal, pentru că aduce atingere încrederii pe care trebuie să o inspire înscrisurile oficiale întocmite pe baza declaraţiilor făcute în faţa unui funcţionar public sau a unei unităţi în care acesta îşi desfăşoară activitatea ori a unei persoane care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice.

Este un adevăr că, în formarea şi desfăşurarea relaţiilor sociale, declaraţiile făcute de diferite persoane în faţa autorităţilor publice, instituţiilor publice sau altor persoane de interes public au, din ce în ce mai mult, un rol hotărâtor, ele constituind un temeinic mijloc de probă, motiv pentru care orice declaraţie falsă consemnată oficial afectează puternic încrederea pe care oamenii o acordă acestui mijloc de probă şi provoacă nesiguranţă, nelinişte în sfera relaţiilor sociale!

Prin această infracţiune, aşadar, sunt afectate relaţiile sociale care privesc încrederea publică în declaraţiile făcute de către persoanele fizice unui funcţionar public sau unei unităţi în care acesta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unor consecinţe pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea unor consecinţe juridice.

Declaraţia poate fi făcută oral sau scris, simplă sau cu explicaţii, spontană sau la cerere, în limba română sau într-o limbă străină, prin traducător oficial, la sediul autorităţii sau unităţii abilitate sau în afara acesteia, dacă funcţionarul public se află în exercitarea atribuţiilor de serviciu într-un asemenea loc.

Aptitudinea declaraţiei de a produce consecinţe juridice decurge, în primul rând, din lege.

Legea este cea care stabileşte, de regulă, obligativitatea declaraţiei, condiţiile şi termenele în care trebuie făcută şi îi determină efectele.
Pentru a asigura conformitatea declaraţiei cu adevărul şi deci eficienţa juridică a acesteia, legea obligă uneori pe funcţionarul public chemat să primească declaraţia să atragă atenţia persoanei care o face asupra consecinţelor penale ale unei declaraţii necorespunzătoare adevărului.

Or, numitul Glod Mihai, atât prin prisma ocupării anterioare a funcţiei de manager, cât şi prin parcurgerea condiţiilor de participare la concursul pentru ocuparea funcţiei de manager, cunoştea faptul că această declaraţie va produce efecte juridice în sensul favorizării participării nelegale a acestuia la acest concurs.

Urmarea imediată produsă de acţiunea antijuridică a numitului Glod Mihai constă în producerea stării de pericol pentru încrederea publică în adevărul pe care trebuie să-l reprezinte o declaraţie dată în condiţiile cerute de lege.

Din economia textului art. 326 C. pen. nu rezultă că o declaraţie falsă trebuie să fie urmată de întocmirea unui document oficial care, prin consecinţă, va fi fals. Se cere doar ca o asemenea declaraţie falsă să fie făcută „în vederea producerii unei consecinţe juridice” şi ca ea să servească „pentru producerea acelei consecinţe”.

Nu în ultimul rând, în doctrina penală s-a exprimat opinia că în ipoteza în care funcţionarul public, cunoscând falsitatea declaraţiei, o consemnează într-un act oficial, va putea răspunde pentru un concurs de infracţiuni: omisiunea sesizării organelor judiciare şi complicitate la fals în declaraţii.

În susţinerea acestei opinii se aduce ca argument faptul că este greu a nega orice relevanţă penală a faptei funcţionarului public de a fi consemnat totuşi declaraţia, atribuindu-i, astfel, valoare probantă, deşi ştia că nu corespunde adevărului, şi de a-l aşeza astfel pe acesta, sub raportul răspunderii penale, pe acelaşi plan cu alt funcţionar public care nu a întreprins personal nimic ilicit, în afara faptului de a fi omis să sesizeze organele de urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunii de care a luat cunoştinţă.

În acest sens, apreciem că membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor, care au considerat că numitul Glod Mihai poate să participle la concursul pentru ocuparea funcţiei de manager al Spitalului Clinic de Căi Ferate Iaşi, deşi cunoaşteau că acesta nu îndeplineşte condiţiile legale de participare şi a formulat în acest sens o declaraţie falsă, necorespunzătoare adevărului, săvârşesc, la rândul lor, infracţiunea de fals în declaraţii, sub forma complicităţii morale.
 

II. Cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, prev. şi sancţ. de art. 132 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor au decis, în mod unanim, să permită participarea numitului Glod Mihai la concursul pentru ocuparea funcţiei de manager, lucru ce nu era posibil din punct de vedere legal având în vedere circumstanţele personale ale numitului Glod Mihai.

Toate acţiunile acestora au fost concertate în scopul de crea o aparenţă de legalitate a participării acestuia la concursul astfel organizat, cunoscând faptul că acesta a fost sancţionat din punct de vedere penal pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate.

Nu în ultimul rând, explicaţia dată de membrii Comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor este una nu doar nelegală, ci şi puerilă, aceştia susţinând că:

„Membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor nu au calitatea şi căderea de a constata dacă o faptă săvârşită de o persoană este cu intenţie”?!
Or, membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor au admis contestaţia formulate de numitul Glod Mihai pentru că aceştia nu au putut determina dacă infracţiunea pentru care a fost sancţionat inculpatul Glod Mihai a fost una săvârşită cu intenţie?!

Având în vedere pregătirea juridică şi de specialitate pe care trebuie să o aibă membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor, a considera că aceştia nu cunoşteau dacă infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului ori a altor substanţe, pentru care a fost sancţionat numitul Glod Mihai, este sau nu o faptă săvârşită cu intenţie reprezintă un afront adus atât logicii elementare, cât şi capacităţii intelectuale a oricărui actor angrenat în siajul desfăşurării unui concurs de ocupare a unei funcţii de manager.

Simpla lecturare a art. 336 C.pen., ce sancţionează infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului ori a altor substanţe, conduce la concluzia irefutabilă că această infracţiune poate fi săvârşit doar cu forma de vinovăţie a intenţiei!

Mai mult, aşa cum au antamat chiar membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiei, aceştia nu aveau „calitatea şi căderea” de a analiza dacă infracţiunea pentru care a fost sancţionat numitul Glod Mihai a fost săvârşită sau nu cu intenţie în condiţiile în care exista o hotărâre judecătorească definitivă care stabilea cu autoritate de lucru judecat faptul că fapta numitului Glod Mihai constituie infracţiune şi că aceasta a fost săvârşită cu intenţie!

Or, „căderea” membrilor Comisiei de soluţionare a contestaţiilor era doar aceea de a constata că numitul Glod Mihai se află într-o situaţie juridică ce nu îi permite participarea la concursul pentru ocuparea funcţiei de manager, din pricina unei sancţiuni penale, fără a analiza dacă fapta pentru care i s-a aplicat această sancţiune a fost sau nu săvârşită cu intenţie, acest din urmă aspect fiind deja lămurit în mod definitiv de o instanţă imparţială şi independentă!

Astfel, această motivaţie puerilă nu a reprezentat decât o motivaţie pentru încălcarea legii de către membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor, aceştia sfidând nu doar legea ci şi capacităţile intelective a persoanelor ce erau influenţate de decizia acestora.
Mai mult, membrii Comisiei nu erau nici instanţă superioară şi nici organ cu competenţe jurisdicţionale pentru a stabili dacă numitul Glod Mihai a fost sau nu sancţionat penal pentru o faptă săvârşită cu intenţie.

Totodată, infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului ori a altor substanţe este una dintre cele mai comune infracţiuni existente pe rolul instanţelor de judecată ori a parchetelor, fiind îndeobşte cunoscut faptul că această infracţiune este pedepsită doar dacă este săvârşită cu forma de vinovăţie a intenţiei.

A da curs ipotezei că membrii unei Comisii de soluţionare a constestaţiilor NU cunoşteau că infracţiunea pentru care a fost sancţionat numitul Glod Mihai este una ce presupune intenţia ar înseamna să admitem că ne aflăm într-o situaţie de miopie juridică, în condiţiile în care această informaţie este una de nivelul notorietăţii.

Mai mult, nimeni (nici măcar cel mai pregătit membru al societăţii) nu poate invoca necunoaşterea legii (nemo consetur ignorare legem). A permite membrilor unei Comisii de soluţionare a contestaţiilor să invoce necunoaşterea legii (lipsa calităţii ori a căderii) pentru neaplicarea unor condiţii de legalitate în vederea participării la un concurs pentru o funcţie de manager înseamnă a goli de conţinut şi spirit orice reglementare legală şi orice competenţă decizională.
Dintre toate persoanele, membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor erau primii obligaţi şi primii care „aveau căderea” de a cunoaşte că fapta de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului ori a altor substanţe este una săvârşită doar cu intenţie iar sancţionarea unei persoane pentru săvârşirea acesteia presupune imposibilitatea legală de a participa la vreo procedură de concurs!

III. Cu privire la infracţiunea de omisiunea sesizării, prev. şi sancţ. de art. 267 C.pen.
Membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor au decis, în mod unanim, să permită participarea numitului Glod Mihai la concursul pentru ocuparea funcţiei de manager, deşi cunoaşteau faptul că acesta se afla într-o imposibilitate legală de a participa la acest concurs şi a depus o declaraţie falsă în acest sens, care să-i permită participarea.
În acest sens, aceştia erau obligaţi să anunţe, de îndată, organele judiciare cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii de către numitul Glod Mihai.
Or, dacă funcţionarul public care consemnează declaraţia sau îi atribuie efecte juridice, cunoscând falsitatea acesteia, nu sesizează organele de urmărire penală, va fi socotit autor al infracţiunii de omisiune a sesizării, prevăzută în art. 267C. pen.
Obiectul juridic special îl constituie, în principal, relaţiile sociale privitoare la prompta înfăptuire a justiţiei prin obligaţia funcţionarului public de a aduce de îndată la cunoştinţa organelor abilitate fapta prevăzută de legea penală despre care a aflat în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile profesionale.
Este evident că membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor cunoaşteau de faptul că numitul Glod Mihai a depus o declaraţie falsă în condiţiile în care aceştia au inventat un motiv de a nu face aplicarea dispoziţiilor legale, invocând faptul că ei nu cunosc dacă o infracţiune ce este pedepsită doar pentru săvârşirea cu intenţie a fost sau nu săvârşită cu intenţie?!

Obligaţia de sesizare a organelor judiciare trebuie făcută de îndată, adică neîntârziat, întrucât o sesizare tardiv făcută nu înlătură răspunderea penală, ţinându-se cont însă şi de posibilitatea pe care a avut-o acesta de a-şi îndeplini obligaţia prevăzută de textul legal.
Potrivit art. 267 alin. (1) C. pen., sesizarea trebuie făcută organelor de urmărire penală. Aşadar, dacă sesizarea e făcută unui alt organ, nu înseamnă că făptuitorul şi-a îndeplinit obligaţia impusă de lege şi, în acest caz, el va răspunde penal, în conformitate cu prevederile art. 267C. pen.

Din cele relatate rezultă că omisiunea sesizării organelor judiciare este o infracţiune subsecventă în raport cu o faptă penală în legătură cu serviciul, care a fost în prealabil comisă şi în raport cu care făptuitorul (funcţionarul public) avea obligaţia de sesizare.


* *
Având în vedere toate acestea, solicităm tragerea la răspundere penală atât a numitului Glod Mihai, cât şi a membrilor Comisiei de soluţionare a contestaţiilor, pentru săvârşirea infracţiunilor expuse anterior.

Pregătirea persoanelor implicate, maniera îndrăzneaţă şi urmările imediate produse pledează pentru o periculozitate ridicată a făptuitorilor şi o gravitate sporită a faptelor, fiind de neconceput ca într-o societate democratică să existe (încă) practici nelegale pentru asigurarea accesării unor funcţii publice de către persoane anterior stabilite.

* * *

În susţinerea celor arătate anterior solicităm administrarea de către organele de urmărire penală a următoarelor mijloace de probă:

1) Înscrisuri care susţin conduita infracţională a celor arătaţi anterior, pe care le vom depune separat, cu opis.

2) Audierea tuturor persoanelor implicate în desfăşurarea evenimentelor expuse anterior.
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici