HOLLYWOODUL, în vizorul lui Barack Obama, din cauza filmelor tot mai violente. Autorităţile au iniţiat o ANCHETĂ

Filmele americane au devenit tot mai violente, motiv pentru care autorităţile americane au iniţiat o anchetă cu scopul de a determina dacă cineaştii de la Hollywood au o anumită responsabilitate faţă de masacrele comise recent în Aurora (Colorado) şi Newtown (Connecticut).

592 afişări
Imaginea articolului HOLLYWOODUL, în vizorul lui Barack Obama, din cauza filmelor tot mai violente. Autorităţile au iniţiat o ANCHETĂ

HOLLYWOODUL, în vizorul lui Barack Obama, din cauza filmelor tot mai violente. Autorităţile au iniţiat o ANCHETĂ (Imagine: AFP/ Mediafax Foto)

"În ceea ce priveşte violenţa armelor, trebuie să ne asigurăm că aceasta să nu fie glorificată, pentru că poveştile pe care le spuneţi modelează privirea şi viaţa copiilor noştri (...) Poveştile pe care le spunem au o anumită importanţă. Iar voi sunteţi aceia care le povestesc mai frumos ca oricine altcineva de pe pământ. Cine are puteri mari are şi responsabilităţi mari", spunea Barack Obama, pe 26 noiembrie, în campusul studiourilor DreamWorks din Glendale, California, potrivit nouvelobs.com.

A fost o declaraţie delicată. Hollywoodul şi în special Jeffrey Katzenberg, directorul DreamWorks Animation, se numără printre cei mai generoşi sponsori ai Partidului Democrat.

Preşedintele american trebuia să fie atent pentru a nu-şi supăra preţioşii săi aliaţi. Obama a ţinut însă şi la menţinerea impresiei de echilibru: preşedintele american care, în ianuarie, la scurt timp după masacrul comis în şcoala primară "Sandy Hook" din Newtown (Connecticut), a prezentat 23 de măsuri de urgenţă pentru a lupta contra flagelului violenţei cauzate de armele de foc şi a cerut în mod public ca părţile implicate în acest fenomen să îşi asume responsabilităţile - National Rifle Association (NRA), puternicul lobby al armelor, dar şi Hollywoodul.

Este un fapt: violenţa din filmele americane a crescut, potrivit unui studiu realizat de Ohio State University şi Annenberg Public Policy Center din cadrul Universităţii Pennsylvania. Mai mult decât atât, scenele de violenţă armată din filmele "PG-13" (nerecomandate minorilor sub 13 ani) s-au triplat din 1985, anul în care a fost introdusă încadrarea "PG-13". Acestea sunt în prezent la fel de violente ca filmele care au încadrarea "R" (interzise persoanelor sub 17 ani care nu sunt însoţite de un adult) sau chiar mai violente.

"Make war, not love" ("Faceţi război, nu dragoste") - acesta pare să fie semnalul transmis de Motion Picture Association of America (MPAA), organismul care decide încadrările filmelor. Harvey Weinstein se vede constrâns cu regularitate să facă apel la verdictul dat de MPAA, aşa cum a fost şi recent cazul filmului "Philomena", noul lungmetraj regizat de Stephen Frears. Pelicula a primit o încadrare "R", pe motivul că două personaje pot fi auzite, de două ori pe parcursul filmului, pronunţând un cuvânt obscen ("fuck").

Alte filme, precum "Skyfall" şi "The Dark Knight Rises", au simţit şi ele rigorile impuse de MPAA, întrucât au primit încadrarea "PG-13".

"Dacă sexul trebuie interzis persoanelor sub 17 ani, atunci acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi cu scenele armate de violenţă extremă", afirmă Daniel Romer, unul dintre autorii studiului menţionat. De aceeaşi părere este şi Michael Welner, doctor în psihiatrie: "Asasinii erau prezentaţi în trecut ca nişte monştri; de acum, ei sunt nu numai prezentaţi ca personaje cu care poţi să de identifici, precum Tony Soprano, ci şi ca nişte veritabili eroi!"

"Uitaţi-vă la eroii din serialul «Breaking Bad»: spectatorul vrea ca ei să scape, chiar dacă personajele trebuie să ucidă pentru asta. Din punct de vedere cultural, se încalcă graniţa dintre bine şi rău", a adăugat el.

Mulţi americani îşi spun însă: "Şi ce dacă? Doar nu mă apuc să tranşez oameni în bucăţi doar pentru că mă uit la «Dexter»".

Dacă filmele, serialele TV sau jocurile video ar avea o influenţă reală, măsurabilă asupra comportamentelor umane, atunci oamenii ar şti. Însă niciun studiu ştiinţific nu a putut vreodată să dovedească acest lucru. Cel puţin până în prezent.

Pe 16 ianuarie, la o lună după masacrul comis în Newtown, Barack Obama a solicitat Congresului să deblocheze 10 milioane de dolari pentru Centers for Disease Control (CDC), principala agenţie guvernamentală în domeniul sănătăţii publice, pentru a finanţa cercetările despre "influenţa jocurilor video şi alte medii asupra violenţei".

Ideea în sine pare o trimitere directă la Quentin Tarantino. Pentru regizorul unor filme precum "Django Unchained", "Kill Bill" şi "Reservoir Dogs", violenţa din cinema reprezintă un lucru bun, pentru că ea este purificatoare: "În mod evident, aceste crime în masă reprezintă o problemă care ţine de controlul armelor de foc şi de instituţionalizarea bolnavilor mintali". Acelaşi aspect a fost remarcat şi de Entertainment Software Association, ce reprezintă puternicul lobby al jocurilor video, într-un comunicat publicat la puţin timp după tragedia de la Newtown: "jocurile video violente au la fel de mult succes în alte ţări, însă crimele în masă au rămas un element specific american".

Ce se va întâmpla în continuare? "Nimic, fără îndoială. Cel puţin pe termen scurt", afirmă autorul articolului publicat pe site-ul nouvelobs.com. În iulie 2012, masacrul din Aurora (statul Colorado), comis într-o sală de cinema în care rula filmul "The Dark Knight Rises", a scufundat naţiunea americană în teroare. Pentru cinci minute. Grupul Warner Bros. a donat o parte din încasări familiilor victimelor, a retras din circulaţie trailerul filmului "Gangster Squad", care prezenta un schimb de focuri de armă într-un cinematograf, şi a decalat lansarea acestui film, pentru a suprima scena vizată şi pentru a filma câteva scene noi. Însă, în vara din 2013, totul a fost dat uitării, iar acelaşi studio a lansat "Man of Steel", ce prezintă un Superman atât de violent încât site-ul buzzfeed s-a amuzat cerându-i unui expert în catastrofe să estimeze costul pagubelor pe care le-ar provoca bătălia finală din acest lungmetraj dacă aceasta s-ar derula la New York. Bilanţul este copleşitor: 129.000 de morţi, 250.000 de dispăruţi şi aproape 1 milion de răniţi.

Încă de atunci, NRA denunţă cu tărie ipocrizia Hollywoodului: Jamie Foxx apărea în spotul "Enough" ("Ajunge!"), înregistrat după masacrul din Newtown, care cere o mai bună reglementare a regimului armelor de foc; o săptămână mai târziu, acelaşi actor putea fi văzut pe afişul filmului "Djano Unchained", unul dintre cele mai violente filme ale anului.

După fiecare masacru american, NRA şi Hollywoodul încep să se acuze reciproc şi să se ascundă în spatelui celui de-al doilea şi a celui de-al treilea amendament din Constituţia americană.

Scenariul este deja bine rodat. În spatele acestui antagonism de suprafaţă, în realitate există o comuniune de interese între cele două tabere: într-un anumit fel, ambele vând arme. Atunci când Wayne LaPierre, vicepreşedintele excutiv al NRA, spune că "singurul fel de a stopa un răufăcător care are o armă este de a i se opune altcineva tot cu o armă", opozanţii lui i-au spus că se crede într-un film cu Arnold Schwarzenegger. După masacrul din Newtown, în timp ce filmul "Masacrul din Texas 3D/ Texas Chainsaw 3D" se instala confortabil pe primul loc în box office-ul nord-american, vicepreşedintele Joe Biden s-a întâlnit cu reprezentanţii industriei de divertisment. Operaţiunea a reamintit imediat de evenimentele de după 11 septembrie când, încă o dată, Hollywoodul a fost arătat cu degetul: atentatele au semănat cu scene din filme precum "Minciuni adevărate/ True Lies" şi "Greu de ucis". Într-o primă fază, studiourile hollywoodiene au părut că se căiesc, amânând lansarea filmului "Collateral Damage" şi ştergând prin programe digitale imaginile cu Turnurile Gemene din filmul "Zoolander".

Anumiţi scenarişti chiar şi-au oferit serviciile Pentagonului pentru a concepe scenariile unor posibile atacuri teroriste, semănând puţin cu personajul jucat de Robert Redford în "Cele trei zile ale condorului", în care protagonistul citeşte romane de spionaj în căutarea unor idei noi şi a unor semnificaţii ascunse. Însă acele rezoluţii au fost repede uitate.

Masacrele recente au obligat Hollywoodul să îşi facă o introspecţie sinceră. Cel de la Newtown, în special, din cauza celor 26 de morţi, din care 20 erau copii. Mulţi dintre actori sunt şi ei părinţi. Singura problemă este că violenţa pare să fie viagra box office-ului american. Blockbusterurile marilor studiouri, realizate cu bugete uriaşe, se numără printre cele mai bune produse de export ale Americii.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici