Statistică de ultimă oră: România se află pe locul al treilea, în UE, în ceea ce privește rata mortalității prevenibile

România se află pe locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata mortalității prevenibile, cu 306 decese la 100.000 de locuitori în 2018. Aceasta este de peste două ori mai mare decât media UE, care este de 160 la 100.000.

Sunt datele studiului publicat astăzi de BioMed Central, o editură britanică specializată în publicații științifice de tip open access.

Studiul publicat astăzi analizează datele privind mortalitatea prin cancer de sân în România, în comparație cu Uniunea Europeană și evidențiază diferențele semnificative între mediile urban și rural.

Reacția Ministerului de Interne, după decesul lui Mihai Leu: Un simbol al determinării

Mesaj Ro-Alert în Tulcea: există posibilitatea căderii unor obiecte în zona de graniţă cu Ucraina

Între 2000 și 2017, cazurile de cancer de sân din România au crescut exponențial, la femei cu vârsta de 20 de ani sau peste

Studiul arată că în anul 2000, 77.298 de decese cauzate de cancerul de sân au fost înregistrate în UE, din care 3,8% (2.949 de decese) au avut loc în România.

Până în 2017, numărul total de decese cauzate de cancer de sân în UE a crescut la 84.613, iar ponderea României a crescut ușor la 4,1% (3.500 de decese).

Pe parcursul a două decenii, între 2000 și 2020, România a înregistrat un total de 67.339 de decese la femei cu vârsta de 20 de ani sau peste din cauza cancerului de sân.

Ratele de mortalitate: România vs. UE

Mortalitatea generală a fost semnificativ mai mare în România, pe toată durata studiului

Pe toată durata studiului (2000-2017), România a avut rate de mortalitate generală (din toate cauzele) semnificativ mai mari decât media UE.

De exemplu, în 2002, rata în România era de 1.641,5 decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu 1.022,7 decese la 100.000 în UE. Această tendință a continuat, ajungând în 2017 la 1.192,7 decese la 100.000 în România față de 820,8 la 100.000 în UE.

Mortalitatea prin toate tipurile de cancer (la femei)

Interesant este că, în perioada 2002-2017, rata de mortalitate pentru toate tipurile de cancer la femei a fost inițial mai mare în UE decât în România.

În 2002, rata era de 180,5 la 100.000 în România și 227,5 la 100.000 în UE.

Totuși, tendințele s-au inversat: până în 2017, rata în România a crescut la 195,5 la 100.000, în timp ce în UE a scăzut la 205,4 la 100.000.

Mortalitatea prin cancer de sân (la femei): în ceea ce privește specific cancerul de sân, situația a evoluat similar cu mortalitatea generală prin cancer.

La începutul perioadei (2002), rata de mortalitate prin cancer de sân era mai mare în UE (38 la 100.000) decât în România (36,3 la 100.000).

Însă, până în 2017, această ordine s-a inversat: rata în UE a scăzut la 32,4 la 100.000, în timp ce în România a crescut la 35,9 la 100.000.

Acest lucru arată o îmbunătățire în UE și o înrăutățire relativă în România.

România rurală vs. România urbană

Pe parcursul întregii perioade 2000-2020, ratele de mortalitate prin cancer de sân la femei au fost constant mai ridicate în zonele urbane decât în cele rurale, atât la nivel național, cât și în aproape toate regiunile.

Această observație nu este surprinzătoare, având în vedere că majoritatea populației (aproximativ 55-56%) locuiește în zone urbane, iar 65% din totalul deceselor prin cancer de sân au avut loc în orașe.

Variații regionale ale diferenței urban-rural

• În 2000, regiunea de sud-est a înregistrat cea mai mare diferență: ratele în zonele urbane erau cu 96,6% mai mari decât în cele rurale.
• În 2020, regiunea de nord-vest a preluat acest loc, cu rate urbane cu 66,7% mai mari decât cele rurale.
• Diferența urban-rural a fost cea mai mică în sud în 2000 (cu 53,6% mai mare în urban) și în Vest  în 2020 (cu 29,4% mai mare în urban).
• În București-Ilfov, unde peste 90% din populație locuiește în mediul urban, rata combinată urban/rural este aproape identică cu rata urbană, ceea ce subliniază impactul predominanței urbane în această regiune.

Tendințe pe două decenii la nivel național și sub-național

La nivel național

Per total, rata națională de mortalitate prin cancer de sân la femei în România a înregistrat o scădere de 3,2% între 2000 și 2020 (de la 39,60 la 38,35 la 100.000 de femei).

Pe regiuni, deși la nivel național se observă o scădere, situația regională este mixtă:

• Majoritatea regiunilor au înregistrat o scădere a ratelor de mortalitate prin cancer de sân.
• Cea mai mare scădere a fost în regiunea București-Ilfov, cu 10,2%.
• Însă, regiunile sud și centru au înregistrat o creștere a ratelor, cea mai mare fiind în centru cu 8,16%.

În zonele urbane, ratele de mortalitate prin cancer de sân în zonele urbane au scăzut cu 11,1% la nivel național între 2000 și 2020. Aproape toate regiunile urbane au înregistrat scăderi, cu excepția Sudului, unde a fost o ușoară creștere (1,5%). Cea mai mare scădere urbană s-a înregistrat în nord-est, cu 14,9%.

În zonele rurale, s-a înregistrat o scădere mult mai mică, de doar 1,6% la nivel național. În timp ce unele regiuni rurale au avut scăderi semnificative (ex: sud-vest cu 17,9%), altele au avut creșteri notabile (ex: centru cu 15,2%).

Raportul dintre ratele de mortalitate urbană și rurală a scăzut de la 1,74 la 1,57, indicând o oarecare reducere a decalajului, dar mortalitatea urbană rămâne considerabil mai mare.

Concluzii generale: deși mai puține femei mor, numărul celor care trăiesc cu boala este în creștere

Scăderea generală a mortalității standardizate pe vârstă prin cancer de sân și, în special, a celei din mediul urban, este semnificativă, statistic.

Este notabil faptul că prevalența a crescut în aproape toate regiunile între 2013 și 2020, sugerând că, deși mai puține femei mor, numărul total al celor care trăiesc cu boala este în creștere.

Aceste date complexe subliniază necesitatea unor intervenții de sănătate publică bine direcționate pentru a reduce mortalitatea prin cancer de sân în România, în special în zonele cu creșteri sau diferențe mari între urban și rural, subliniază autorii studiului, personalități de marcă în medicina modernă: Silviu Călin Rădulescu, Cristian Calomfirescu, Carmen Ungurean, Florentina Furtunescu, John W. Carew, Amr Soliman și Li Zhang.