30 de ani de la căderea Zidului Berlinului: O bucată din zid, dezvelită şi amplasată în Parcul Academiei Române - FOTO, VIDEO

O bucată din zidul Berlinului a intrat în patrimoniul Academiei Române, fragmentul din construcţia emblematică din Germania fiind prezentat public la simpozionul "Căderea Zidului Berlinului şi Revoluţia română din decembrie 1989", organizat de forul cultural şi ştiinţific.

648 afişări
Imaginea articolului 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului: O bucată din zid, dezvelită şi amplasată în Parcul Academiei Române - FOTO, VIDEO

O bucată din Zidul Berlinului, dezvelită şi amplasată în Parcul Academiei Române - FOTO

Bucata din zid intrată în patrimoniul Academiei Române are o înălţime de aproximativ 4 metri şi cântăreşte 3,5 tone. Bucureştiul se alătură, astfel, unor mari capitale din întreaga lume care au decis să expună părţi din Zidul Berlinului ca semn al luptei pentru libertate şi democraţie.

Evenimentul "Căderea Zidului Berlinului şi Revoluţia română din decembrie 1989", care a avut loc joi, a avut rolul de a marca împlinirea a 30 de ani de la sfârşitul regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est.

La ceremonia de dezvelire a bucăţii de zid, care a precedat simpozionul, au luat parte premierul Ludovic Orban, Cord Meier-Klodt, ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucureşti, Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Republica Federală Germania, fostul premier Petre Roman şi fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, din Guvernul provizoriu de după 1989. Au mai participat importante personalităţi ale vieţii academice, culturale, ştiinţifice, religioase, politice şi diplomatice româneşti, precum şi invitaţi din Germania.

"Academia Română este un for al libertăţii spirituale şi a încercat şi în cele mai vitrege timpuri să fie aşa. De aceea, pentru Academia Română, este o mare onoare să aibă aici, în curtea sa, începând de astăzi, un simbol al istoriei externe (...) un simbol dureros, dar, în acelaşi timp, un simbol luminos, prin faptul că a fost dărâmat. Iată, putem să avem şi noi un asemenea semn al unui fost hotar între totalitarism şi democraţie. Căderea Zidului Berlinului a deschis o serie întreagă de evenimente şi printre ele cel mai drag nouă, cel mai esenţial pentru noi, este Revoluţia Română. De aceea, aveţi aici alăturate un fragment din Zidul Berlinului şi steagul faimos fără stemă al românilor liberi", a spus Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române.

Acesta a mai spus că procedurile prin care a fost adus monumentul la Bucureşti se datorează în mare parte Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I.C. Brătianu" al Academiei Române şi directorului acestuia, profesorul Dan Dungaciu.

"Cred ca acest eveniment este important şi Zidul este important ca să ne aducă aminte ce a început la Leipzig, în faimoasele manifestaţii de luni şi rugăciunile pentru pace, care au generat într-o lună de zile căderea Zidului Berlinului, a continuat, s-a împlinit, zicem noi, la Timişoara şi la Bucureşti. Între Leipzig şi Berlin, Timişoara, Bucureşti este o unitate indestructibilă, este un dans care ne leagă. Românii trebuie să fie conştienţi că suntem parte a acestei naraţiuni anticomuniste şi pro-europene care a început în Germania şi s-a împlinit la Bucureşti. (...) Şi, dacă lucru acesta se va întâmpla sau acest simpozion va fi un punct de plecare spre o asemenea conversaţie, cred că scopul Academiei Române a fost îndeplinit", a declarat, la rândul său, Dan Dungaciu.

La simpozion au fost invitaţi să susţină discursuri Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, Cord Meier-Klodt şi Emil Hurezeanu, ambasadorii celor două ţări implicate, Anneli Ute Gabany, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I.C. Brătianu" al Academiei Române.

Premierul Ludovic Orban a a declarat că, în momentele tensionate actuale prin care trece Uniunea Europeană, România şi clasa ei politică are obligaţia de a fi "o voce de partea încrederii".

"Am venit să vă împărtăşesc aceste gânduri ca prim-ministru al unui Guvern alcătuit de către PNL. Simt cu atât mai mult semnificaţia istorică şi simbolică a evenimentului care ne adună astăzi aici. Zidul Berlinului a reprezentat timp de 28 de ani din istoria noastră şi pentru cei mai mulţi dintre cei prezenţi aici din viaţa noastră expresia materială a unei realităţi opresive pe care mulţi au crezut că nu ne vom putea elibera vreodată. Este o mare lecţie pe care timpul ne-o oferă, făcându-ne să privim la relicvele uneia dintre cele mai sinistre încercări de a întemniţa aspiraţiile umane, având conştiinţa faptului că trăim într-o Europă a cărei istorie fără Cortina de Fier e deja mai îndelungată decât cea în care zidul ne-a divizat", a declarat Ludovic Orban după festivitatea de amplasare în curtea Academiei Române a bucăţii din Zidul Berlinului.

Ludovic Orban a vorbit apoi din perspectiva unui "membru al unei generaţii care şi-a trăit tinereţea în umbra acestui simbol al tiraniei"

"am de asemenea şi amintirea exploziei de speranţă a acelor zile în care comunismul s-a prăbuşit în mod real dar şi simbolic în ruină. Am şi memoria amară a tranziţiei dar şi conştiinţa acută a faptului că acel moment de la finalul anului 1989 a fost cel în care România şi-a recuperat destinul de ţară democratică, membră a UE. Destinul politic şi istoric nu e însă niciodată un dat, nu este o cale care ni se aşază în faţă şi pe care nu avem decât să o străbatem triumfal. El e o datorie şi o lecţie pe care trebuie să o purtăm în viaţă. Divizările artificiale, erorile politice divolvante sunt încă o parte a lumii noastre, Europa însă-şi astăzi fiind pusă la încercare de tentativele de a construi noi ziduri, poate nu din beton, ci din materia încă mai periculoasă a prejudecăţilor, a neîncrederii, a manipulării şi a intereselor nefaste", a concluzionat Ludovic Orban.

La 9 noiembrie 1989 Zidul Berlinului, care împărţea Germania în două unităţi statale distincte, a căzut, iar berlinezii au putut proclama libertatea unei capitale şi, implicit, începutul unei noi ere europene. A fost momentul declanşator al sfârşitului regimului comunist în Europa Centrală şi de Est.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici