Cercetătorii au descoperit brumă pe cei mai înalţi vulcani de pe Marte

Într-o descoperire revoluţionară, astronomii au găsit straturi subţiri de brumă pe vulcanii impunători de-a lungul ecuatorului marţian, inclusiv pe Olympus Mons, cel mai înalt vulcan din sistemul solar, scrie Smithsonian Magazine. Această brumă se formează în dimineţile timpurii de iarnă, oferind noi perspective asupra sistemului complex de apă al Planetei Roşii.

Un studiu recent publicat în Nature Geoscience dezvăluie că în dimineţile timpurii de iarnă, înainte ca soarele să răsară direct deasupra Ecuatorului, craterele de pe vârfurile vulcanilor masivi de pe Marte sunt acoperite cu un strat fin de brumă. Această descoperire marchează prima observare a brumei la Ecuatorul planetei şi sugerează că până şi regiunile considerate anterior prea fierbinţi sau aride pot avea cicluri dinamice de apă.

Echipa de cercetare a analizat aproximativ 30.000 de imagini color de înaltă rezoluţie de pe sonda orbitală pentru Urmărirea Gazelor de pe Marte al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), şi a confirmat că bruma este compusă din apă şi nu din dioxid de carbon, care poate forma, de asemenea, brumă pe Marte, dar numai la temperaturi mult mai scăzute. Bruma, deşi mai subţire decât un fir de păr, se acumulează pe suprafeţe atât de vaste încât cantitatea zilnică de apă de pe aceste vârfuri ar putea, teoretic, umple aproximativ 60 de bazine olimpice.

Acest fenomen sugerează un climat marţian mai complex, cu procese care ar putea data de milioane de ani. Adomas Valantinas, cercetător planetar de la Universitatea din Berna, Elveţia, subliniază că prezenţa brumei la ecuatorul marţian ar putea indica condiţii atmosferice precedente care au permis astfel de depuneri de apă.

Anterior, oamenii de ştiinţă credeau că atmosfera subţire şi temperaturile mai ridicate de la ecuatorul lui Marte făceau improbabilă formarea brumei. Cu toate acestea, noile descoperiri sugerează un efect de microclimat localizat pe vârfurile vulcanilor, unde vânturile montane canalizează aer umed în cratere care rămân suficient de reci pentru condensare, mai ales în anumite sezoane. Acest proces de formare a brumei seamănă cu fenomene similare de pe Pământ, sporind fascinaţia dinamicii ambientale marţiene.

Descoperirea a fost făcută oarecum întâmplător, deoarece majoritatea sondelor orbitale ale lui Marte sunt sincronizate cu Soarele şi ratează fereastra de dimineaţă devreme când este prezentă bruma. Sonda orbitală pentru Urmărirea Gazelor, parte a Programului ExoMars al ESA, oferă date cruciale despre chimia atmosferei lui Marte, deschizând calea pentru misiuni viitoare şi îmbunătăţind înţelegerea noastră asupra potenţialelor resurse de apă de pe Marte.

Înţelegerea ciclului apei pe Marte este vitală pentru viitoarele misiuni umane, deoarece resursele de apă in-situ vor fi cruciale pentru explorarea şi locuirea pe termen lung. Descoperirile continue ale sondei orbitale pentru Urmărirea Gazelor, completate de misiuni viitoare, cum ar fi Roverul Rosalind Franklin, programat pentru lansare în 2028, continuă să ofere informaţii despre potenţialul lui Marte de a susţine viaţa şi explorarea umană.