Paştele catolic şi al altor confesiuni occidentale se sărbătoreşte duminică. Obiceiuri şi tradiţii din jurul lumii

Credincioşii creştini din bisericile occidentale sărbătoresc duminică Paştele, Învierea fiind celebrată în cultul catolic şi în cele protestante, pentru anglicani şi luterani, alături de ei sărbătorind şi Biserica Greco-catolică din România.

486 afişări
Imaginea articolului Paştele catolic şi al altor confesiuni occidentale se sărbătoreşte duminică. Obiceiuri şi tradiţii din jurul lumii

FOCUS: Paştele catolic şi al altor confesiuni occidentale se sărbătoreşte duminică

Suveranul Pontif oficiază sâmbătă Vigilia Pascala, slujba care premerge ziua Învierii şi pregăteşte ieşirea din postul Paştelui, care a durat 40 de zile.

În România, lor li se adaugă şi credincioşii Bisericii Române Unite cu Roma, greco-catolicii.

Episcopul de Cluj-Gerla Florentin a vorbit înaintea sărbătorii despre nevoia de meditaţie şi mărturisire în viaţa creştină: "A trăi misterele credinţei înseamnă a trăi ceea ce mărturisim, adică o viaţă creştină. Aceasta presupune o luptă neîncetată: «viaţa creştină este o luptă permanentă», ne spune Sf. Părinte, «dar o luptă foarte frumoasă, care ne permite să facem sărbătoare ori de câte ori Domnul învinge în viaţa noastră» (G.E. 158). Am înţeles că, prin Învierea Sa, Hristos Domnul a învins răul şi moartea. Să îl lăsăm să fie mereu învingător şi în luptele noastre spirituale, şi astfel, întreaga noastră viaţă să devină o continuă sărbătoare", arată episcopul greco-catolic.

În Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti, celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale începe sâmbătă, de la ora 23.00, fiind prezidată de Arhiepiscopul Mitropolit Ioan Robu. PS Cornel Damian va prezida, duminică, la ora 10.30, Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului.

Papa Francisc va celebra, la ora 11.00 (ora României) Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului în Piaţa Sf. Petru de la Vatican. În jurul orei 13.00, Suveranul Pontif va rosti Mesajul de Paşti şi va pronunţa binecuvântarea "Urbi et Orbi" (către Cetate şi lume).

Bisericile occidentale folosesc un calendar propus de papa Grigore al XIII-lea, sistem care a corectat, în 1582, erorile calendarului iulian, introdus de Iulius Cezar. În acelaşi timp, credincioşii ortodocşi celebrează Învierea în funcţie de o variantă revizuită a calendarului iulian, din care au fost tăiate 13 zile. Potrivit primului conciliu de la Niceea, Paştele se sărbătoreşte în prima duminică de după prima lună plină care coincice sau succede echinocţiului de primăvară.

Catolicii şi o parte dintre protestanţi folosesc calendarul acceptat în lumea occidentală pentru a stabili echinocţiul de primăvară. În acelaşi timp, creştinii ortodocşi au căzut de acord în 1923 să continue să calculeze data Paştelui folosind vechiul calendar, până când toate bisericile orientale vor trece la calendarul gregorian. Aşa se face că se foloseşte pentru calcul data de 3 aprilie din calendarul laic, după calendarul vechi 21 martie. Biserica ortodoxă finlandeză şi cea estoniana sunt singurele care sărbătoresc Paştele după calendarul gregorian.

Paştele catolic în jurul lumii. Obiceiuri şi tradiţii

Modul în care este celebrat Paştele diferă în funcţie de confesiuni, dar există şi tradiţii specifice ţărilor sau regiunilor

În Franţa, clopotele din biserici nu mai sună de joi până sâmbătă, pentru că, se pare, sunt plecate la Roma, de unde se întorc, în noaptea de Paşti, vărsând pe drum dulciuri pentru copii. Duminică, după tradiţionala slujbă de Paşti şi vânătoarea de ouă organizată prin grădini, familia se reuneşte în jurul unui platou cu friptură de miel. În unele regiuni franceze se spune că un iepure este cel care aduce ouă şi le ascunde în cuiburile realizate de copii cu o zi înainte, potrivit vive-paques.com.

Prăjitura specifică de Paşti în Italia este "Colomba", un cozonac în formă de porumbel, simbol al veştilor bune. Şi italienii mănâncă friptură de miel în prima zi de Paşti, în timp ce luni se organizează de obicei picnicuri.

În Spania şi Portugalia, zilele de joi şi vineri dinainte de Paşti şi cea de luni sunt sărbători oficiale. În Spania, prăjitura specifică este Mona, un tip de cozonac auriu peste care se pun ouă colorate înainte de a fi băgat la cuptor. În Săptămâna Mare sau a Patimilor, pe străzi au loc zilnic procesiuni şi spectacole de teatru.

În Marea Britanie, nu mielul, ci jambonul de porc se află pe masă în prima zi de Paşti. Porcul este considerat simbolul norocului la englezi. Ouăle de Paşti sunt un alt element specific şi sunt tema unor jocuri organizate atât pentru copii, cât şi pentru cei mari. În unele zone din Marea Britanie, există obiceiul ca cei mici să colinde din casă în casă pentru a cere dulciuri, aşa cum se face de Halloween în SUA.

În Finlanda, copiii deghizaţi în bătrânici sau vrăjitoare sună la casele vecinilor, pentru a primi dulciuri. Tradiţia, numită Virpominen, vine de la o veche legendă potrivit căreia trolii şi vrăjitoarele se plimbau la vedere în perioada cuprinsă între Vinerea mare şi prima zi de Paşti. Aceeaşi tradiţie exista deja în Suedia în urmă cu 100 de ani.

În ţările scandinave se mai spune că, în prima zi de Paşti, trebuie să te trezeşti devreme pentru a vedea Soarele dansând. Galbenul solar este, de altfel, culoarea decoraţiunilor de Paşti în Danemarca, Norvegia şi Suedia.

În Polonia, apa, simbolul vieţii, face parte din sărbătoare. În a doua zi de Paşti, oamenii se stropesc cu apă pentru a îndepărta păcatele. Ziua se mai numeşte Lunea udă - Smigus Dingus. Totodată, Wielkanoc, noaptea de Înviere, este o ocazie de a expune ouăle colorate sau decorate cu fir din lână.

Ouăle sunt la loc de cinste şi în Rusia, pictate sau decorate în roşu cu o fiertură din coji de ceapă. Ruşii pun pe masa de Paşti miel cu unt sau jambon de porc la cuptor, Kulich, un tip de cozonac cu rom şi şofran, şi paska, similară desertului românesc.

Ouăle şi mielul se găsesc pe masa de Paşti şi în Grecia, iar printre preparatele specifice se numără ciorba de burtă în care au fost fierte inima şi plămânii animalului. Exista tradiţia ca mesenii să încerce să spargă ouăle colorate în roşu, simbolul sângelui lui Iisus. Tot pe masa de Paşti se va găsi tsoureki, un fel de cozonac împletit decorat cu migdale şi ouă roşii.

În Germania, familia se reuneşte în jurul focului de Paşti, Osterfeuer, odată cu căderea nopţii, o veche tradiţie care celebrează primăvara. Tot un iepure este cel care aduce ouă de ciocolată, pe care pe lasă în cuiburi pregătite în prealabil de copii. Mai există tradiţia decorării copacilor cu coji de ouă colorate, care simbolizează fructele asociate vremurilor calde.

În SUA, tot un iepuraş le aduce copiilor dulciuri, iar, în a doua zi de Paşti, are loc vânătoarea de ouă, organizată chiar şi la Casa Albă.

Luptând de mulţi ani contra proliferării iepurilor care provoacă mari distrugeri pe continent, australienii încearcă să îi înlocuiască cu un iepuraş marsupial specific zonei ("bilby"), o specie aflată pe cale de dispariţie. Încasările rezultate din vânzarea versiunilor din ciocolată ale acestui animal sunt colectate pentru programele de protejare a speciei.

Insula Paştelui

Paştele este celebrat aproape în toată lumea. Dar există o mică insulă pierdută în Oceanul Pacific, foarte departe de civilizaţie, care poartă numele acestei sărbători. Totuşi, deşi Insula Rapa Nui, situată la est de Oceania, poartă numele Paştelui, aceasta nu ascunde ouă colorate printre misterioasele sale statui din piatră. Poartă acest nume pentru că a fost descoperită de Jakob Roggeven în ziua de Paşti a anului 1722.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici