Politica externă în 2011: Eşec pentru Schengen. Succes cu scutul antirachetă

Politica externă a României a fost marcată în 2011 de insuccesul aderării la Spaţiul Schengen, aspectul catalogat unanim de autorităţi şi clasa politică drept un succes fiind semnarea acordului cu SUA pe tema scutului antirachetă şi a declaraţiei de parteneriat strategic cu Statele Unite.

719 afișări
Imaginea articolului Politica externă în 2011: Eşec pentru Schengen. Succes cu scutul antirachetă

Politica externă în 2011: Eşec pentru Schengen. Succes cu scutul antirachetă

Agenţia de presă MEDIAFAX vă prezintă principalele evenimente de politică externă ale României în anul 2011:

Eşecul aderării la spaţiul Schengen

Dificultăţile privind aderarea la Spaţiul Schengen s-au conturat încă de la sfârşitul anului 2010. Astfel, în noiembrie 2010, Olanda şi Franţa au condiţionat aderarea României şi Bulgariei la Schengen de progresele realizate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). O lună mai târziu, în decembrie, Franţa şi Germania au cerut Uniunii Europene să amâne aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.

5 ianuarie 2011 - Preşedintele Traian Băsescu a declarat că îşi asumă responsabilitatea politică a întârzierii accesului României în Spaţiul Schegen, în calitate de şef al statului. Preşedintele a mai spus că fondurile aflate în 2011 la dispoziţia Guvernului pentru securizarea frontierelor, în sumă de 271 milioane euro, ar trebui alocate întreprinderilor mici şi mijlocii şi nu neapărat grupului EADS, în condiţiile în care nu există un termen fixat pentru aderarea la Schengen.

6 ianuarie - Aderarea "rapidă" a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen este "una dintre cele mai importante priorităţi ale Preşedinţiei ungare" a UE, pentru succesul acestei cauze fiind mobilizate "toate energiile", a declarat ministrul de Interne ungar, Sandor Pinter.

13 ianuarie - Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat că el crede că România va adera la Spaţiul Schengen în 2011.

20 ianuarie - O aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor în cadrul UE ameninţă securitatea restului Europei, a apreciat ministrul francez pentru Afaceri Europene, Laurent Wauquiez.

- Finlanda s-a raliat Germaniei şi Franţei şi a refuzat, la rândul său, intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor în cadrul UE.

28 ianuarie - Membrii grupului de evaluare Schengen (Sch-Eval) au adoptat raportul tehnic privind România.

8 februarie - Preşedintele Băsescu a declarat că, deşi teoretic este posibilă intrarea României în Schengen, în martie 2011, practic acest lucru nu se mai poate, deoarece nu este posibilă decuplarea de Bulgaria, ţară care are două rapoarte negative.

10 februarie - Olanda se raliază Franţei, Germaniei şi Finlandei, apreciind că România şi Bulgaria nu pot adera la spaţiul Schengen în "acest stadiu".

- Comisarul european pentru justiţie şi afaceri interne, Cecilia Malmström, a spus că reprezentanţii CE încurajează statele membre să spună concret ce se aşteaptă de la România şi să stabilească o serie de criterii în contextul în care acestea condiţionează aderarea ţării noastre la Schengen. Ea a mai spus că a transmis felicitări autorităţilor de la Bucureşti pentru eforturile în privinţa aderării la Schengen şi a adăugat că înţelege frustrarea României, care are dreptul de a avea o perspectivă clară în privinţa aderării.

24 februarie - Ambasadorul Olandei la Bucureşti, Tanya Van Gool, declară, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că Olanda aşteaptă următoarele două rapoarte ale CE pe tema justiţiei pentru o evaluare a progreselor înregistrate de România în acest domeniu, precizând că prin raport al CE înţelege doar rapoartele finale, care conţin şi evaluările de natură politică şi care sunt publicate anual în luna iulie, şi nu documentele interimare, publicate în general în februarie.

27 aprilie - Preşedintele Băsescu a declarat că rămâne optimist în ceea ce priveşte intrarea României în Schengen în 2011, el spunând că nu este "un obiectiv ratat, oricât s-ar bucura unii de eşec, cum s-ar fi bucurat şi de o intrare în derapaj, ca să-şi facă jocurile politice".

2 mai - Comisia pentru Libertăţi Civile a Parlamentului European a stabilit că România şi Bulgaria îndeplinesc condiţiile necesare aderării la Schengen, iar decizia finală va aparţine Consiliului European.

11 mai - Olanda consideră că pentru a da undă verde aderării României la Schengen sunt necesare progrese "sustenabile şi irevesribile" în Justiţie, care nu pot fi confirmate de un singur raport CE, a afirmat ministrul olandez al Afacerilor Europene, Ben Knappen, într-o declaraţie la sediul MAE.

16 mai - Secretarul de stat în Ministerul german de Interne Ole Schroder a declarat că ţara sa sprijină din toate puterile România în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, dar a adăugat că nu există niciun rabat de la aplicarea criteriilor de aderare care să fie motivat de prietenia dintre cele două state.

24 mai - România sprijină obiectivul de consolidare a spaţiului Schengen, indicând că reintroducerea controalelor la frontierele interne trebuie să fie bazată pe criterii clar definite, ca ultimă soluţie în cazuri excepţionale şi limitată în timp, informează MAE, precizând că poziţia a fost susţinută la CAG de secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu.

7 iunie - Comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, a declarat că nu există legătură între aderarea la Schengen şi MCV, dar a subliniat că există o legătură între integrarea în acest spaţiu şi încrederea statelor, lucru care în prezent, lipseşte.

8 iunie - Aderarea României şi Bulgariei la Schengen a fost aprobată de plenul Parlamentului European, cu 487 voturi "pentru", 77 de voturi "împotrivă" şi 29 abţineri.

- Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, declara, pentru MEDIAFAX, că România este într-adevăr pregătită să adere la Spaţiul Schengen şi că acest lucru se va întâmpla, în proporţie de 99 la sută, în 2011.

9 iunie - Consiliul JAI nu stabileşte o dată pentru intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, însă îşi propune să ia o decizie în acest sens cel mai târziu în septembrie, potrivit concluziilor reuniunii.

- Apar primele declaraţii oficiale referitoare la amânarea pentru 2012 a aderării României la Schengen. Astfel, ministrul pentru Imigraţie, Gerd Leers, a anunţat că Guvernul olandez se va pronunţa în 2012 în privinţa cererilor de aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. La rândul său, ministrul de Interne al Franţei, Claude Gueant, a declarat că aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen fără frontiere ar putea să fie efectivă la sfârşitul lui 2012 şi să se realizeze în etape.

23 iunie - Preşedintele Băsescu a declarat, la B1 TV, că, dacă vrea, România poate intra în Spaţiul Schengen "cel puţin parţial" anul acesta, şeful statului indicând ca orizont de timp luna octombrie.

30 iunie - Traian Băsescu a avertizat că Olanda a devenit vârful de lance al adăugării de condiţii pentru accesul în Schengen deoarece Guvernul de la Haga, minoritar, este susţinut în Parlament de un partid care a impus drept condiţie blocarea aderării României.

1 iulie - Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat că aderarea României la spaţiul Schengen e o temă în afara portofoliului MJ şi că dificultăţile legate de aderarea la Schengen au avut la bază "obiecţiuni de ordin politic".

12 iulie - Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, a declarat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că cel mai bun lucru pe care pe care îl poate obţine România în ceea ce priveşte aderarea la Spaţiul Schengen este sfârşitul lui 2012, varianta cea mai rea fiind aceea de a nu adera niciodată.

31 august - Premierul Emil Boc a declarat că se aşteaptă ca în luna septembrie să fie asigurată aderarea României la spaţiul Schengen în cursul anului viitor, subliniind că trebuie contrabalansate sensibilităţile şi rezervele subiective sau politice manifestate încă în rândul unor parteneri europeni.

4 septembrie - Olanda anunţă că se opune chiar şi aderării parţiale a României şi Bulgariei la Schengen.

19 septembrie - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat că cincisprezece tiruri cu seminţe şi flori din Olanda au fost verificate în patru zile, 12 dintre ele fiind confiscate şi alte trei returnate furnizorului din Olanda. Agenţia Naţională Fito-Sanitară din subordinea Ministerului Agriculturii a prelevat probe din mărfurile transportate, care vor fi analizate în laboratoarele de specialitate.

21 septembrie - Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat declaraţia Parlamentului privind deciziile luate în parlamentele naţionale ale unor state ale Uniunii Europene privind blocarea aderării României la Spaţiul Schengen.

- Ministrul olandez al Imigraţiei, Gerd Leers, a declarat că blocarea transporturilor de flori din Olanda în vămile româneşti este un motiv în plus pentru menţinerea României în afara spaţiului Schengen.

- Disputa dintre Olanda şi România pe tema transporturilor de flori este numită în mass-media "Războiul Lalelelor".

22 septembrie - Preşedintele Băsescu a declarat, la TVR 1, că se vor lua măsuri "foarte dure" de control al lactatelor importate.

- Decizia privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen se amână pentru o dată neprecizată, după ce preşedinţia poloneză a UE nu a supus votului Consiliului JAI acest subiect. Discuţiile din Consiliul JAI pe acest subiect s-au încheiat, însă fără a se ajunge la un consens - necesar pentru luarea unei decizii privind aderarea la Schengen. Preşedinţia poloneză a UE nu a supus chestiunea la vot, evitând practic o decizie negativă, care ar fi făcut necesară reluarea unei părţi a procedurii juridice de aderare.

- Preşedinţia poloneză a UE a anunţat că două state au făcut imposibilă adoptarea unei decizii privind Schengen, arătând că România şi Bulgaria au primit promisiunea, la data aderării la UE, că dacă îndeplinesc condiţiile necesare vor fi admise în Schengen, însă "promisiunea a fost încălcată". "Astăzi, două state membre au făcut imposibilă adoptarea unei decizii privind extinderea Schengen. Acest lucru ne duce la o concluzie tristă în privinţa încrederii reciproce între statele membre", a declarat Jerzy Miller, ministrul polonez de Interne la Bruxelles, referindu-se la Olanda şi Finlanda, ţările care s-au opus aderării.

- Eurodeputaţii PSD cer demisia ministrului de Interne, Traian Igaş, şi a ministrului de Externe, Teodor Baconschi, pentru eşecul aderării României la Spaţiul Schengen, confirmat de decizia Consiliului JAI de a amâna, pentru a treia oară, accesul ţării noastre.

- Preşedintele Traian Băsescu a declarat că îşi asumă, ca şef de stat, eşecul neaderării la Schengen, la fel cum îşi asumă nerezolvarea problemelor din Justiţie, deşi nu îi poate atinge pe cei din domeniu "nici cu o floare".

23 septembrie - Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat că diplomaţia românească merită felicitări şi pentru ceea ce a făcut în privinţa Schengen, reuşind să atragă totalitatea fondurilor europene, dar şi să determine Franţa şi Germania să-şi schimbe poziţia faţă de aderare.

4 octombrie - Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, s-a declarat extrem de rezervat în a da o perspectivă optimistă privind o viitoare decizie legată de aderarea României la spaţiul Schengen, având în vedere că cel puţin un stat membru este extrem de reticent în legătură cu această aderare.

5 octombrie - Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a declarat că Berlinul face eforturi pentru a se obţine, până la Consiliul European de iarnă, o decizie unanimă privind aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.

13 octombrie - Parlamentul European a aprobat rezoluţia care cere Consiliului European să permită aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.

- Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat că integrarea completă în spaţiul Schengen până la sfârşitul anului 2012 este "un obiectiv ambiţios, foarte complicat de atins".

23 octombrie - Preşedintele Băsescu a declarat că Olanda nu şi-a respectat o decizie politică privind accesul României şi Bulgariei în Schengen, susţinând că, dacă nu se va găsi o soluţie de compromis, şeful Consiliului European va pune pe ordinea de zi subiectul accesului în Schengen al celor două ţări.

"Olanda nu şi-a respectat un angajament politic. Nu vreau să spun: premierul olandez nu a avut cuvânt. Deci să nu traduceţi aşa. Ci afirmaţia este: Olanda nu a respectat o înţelegere politică, făcută în septembrie, când eu am deblocat propunerea Olandei de a consolida reglementările legate de spaţiul Schengen. Deblocarea s-a făcut în ideea că Olanda va găsi formula realizării unui compromis în ceea ce priveşte accesul României şi Bulgariei în Schengen, iar pe urmă premierul olandez a uitat acest lucru când s-a dus la el acasă. Semnul pentru noi că premierul îşi respectă cuvântul ar fi fost dacă reprezentantul Guvernului în Parlament susţinea ceea ce ne-am înţeles la Consiliu, adică accesul României", a explicat Băsescu.

25 octombrie - Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat că este o chestiune de simplă echitate intrarea României în Schengen, deoarece au fost îndeplinite toate criteriile necesare.

14 noiembrie - Finlanda este de acord cu o soluţie de compromis care să permită aderarea etapizată a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, afirmă ministrul finlandez al Afacerilor Europene, Alexander Stubb.

15 noiembrie - Din punctul de vedere al Poliţiei Române, România este deja în spaţiul Schengen, poliţiştii români având o colaborare de excepţie cu colegii lor străini din spaţiul de liberă circulaţie, a declarat inspectorul general al Poliţiei Române, chestorul Liviu Popa.

24 noiembrie - Olanda a subliniat că rămâne hotărâtă să ţină Bulgaria şi România în afara spaţiului Schengen până când cele două ţări vor prezenta dovezi privind progresele făcute în lupta împotriva corupţiei.

"Este 100 la sută sigur. Nu trebuie să o pună pe agenda (summitului UE). Pentru noi, răspunsul este clar", a declarat la Bruxelles ministrul olandez al Imigraţiei şi Azilului, Gerd Leers, referindu-se la o propunere de a discuta subiectul la summitul liderilor Uniunii Europene din 9 decembrie. România şi Bulgaria "trebuie să demonstreze mai întâi. Acest lucru este mai important decât găsirea unei soluţii", a adăugat ministrul.

1 decembrie - Atitudinea Olandei faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen nu s-a modificat încă, a declarat ministrul bulgar de Externe, Nikolai Mladenov, la Bruxelles.

5 decembrie - Prim-ministrul danez, Helle Thorning-Schmidt, i-a transmis premierului Emil Boc că sprijinul pentru aderarea României la Schengen a fost negociat în programul său de guvernare, iar autorităţile române pot conta în acest proces pe susţinerea Danemarcei, care va prelua de la 1 ianuarie preşedinţia UE.

7 decembrie - Preşedintele Băsescu a declarat că aderarea României la Spaţiul Schengen se află pe agenda Consiliului European din 9 decembrie, el spunând că va insista pentru discutarea subiectului, deşi Olanda nu şi-a modificat poziţia.

9 decembrie - Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la Bruxelles, la finalul Consiliului European, că poziţia Olandei în legătură cu intrarea României în Schengen este un abuz, menţionând că nu ţara noastră a legalizat prostituţia şi consumul de droguri din neputinţă.

- Concluziile Consiliului European notează că au fost îndeplinite toate condiţiile pentru adoptarea unei decizii privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, solicită adoptarea unei decizii cât mai repede şi notează că, dacă va fi nevoie, se va reveni asupra subiectului la reuniunea din martie. "Reamintind discuţiile sale din iunie ţi octombrie 2011, Consiliul European ia act de faptul că au fost îndeplinite toate condiţiile juridice pentru luarea deciziei privind aderarea Bulgariei şi a României la spaţiul Schengen", se arată în document.

13 decembrie - Problema aderării României şi Bulgariei la Schengen a fost rediscutată în Consiliul JAI dar chestiunea nu a fost supusă votului, discuţia pe această temă va fi reluată cel mai devreme în februarie 2012.

Citeşte mai departe...

Citește mai departe:

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Citește mai departe:

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici