Primăria Sectorului 4 a transformat Palatul de Justiţie în seră de pus palmierii la iernat

Primăria Sectorului 4 a decorat Sala Paşilor Pierduţi din Palatul de Justiţie, unde îşi are sediul Curtea de Apel Bucureşti, cu palmieri şi alţi arbuşti, surse din instituţie afirmând însă că "aranjamentul" inedit a fost făcut cu scopul de a depozita plantele peste iarnă.

324 afișări
Imaginea articolului Primăria Sectorului 4 a transformat Palatul de Justiţie în seră de pus palmierii la iernat

Primăria Sectorului 4 a transformat Palatul de Justiţie în seră de pus palmierii la iernat (Imagine: Mediafax Foto)

Palatul de Justiţie a fost proiectat de Albert Ballu, acelaşi arhitect care a conceput Tribunalul din Paris şi Palatul de Justiţie din Bruxelles, în stilul renascentist francez. Lucrările de construcţie au fost conduse de celebrul arhitect român Ion Mincu. Edificiul a fost inaugurat în 1895. În septembrie 2006, Palatul de Justiţie a fost redeschis după mai mulţi ani de reparaţii capitale.

Sala Paşilor Pierduţi, încăperea principală a monumentului istoric şi arhitectural, a găzduit până în urmă cu câteva zile doar o expoziţie de fotografii cu faţada Palatului de-a lungul vremii. Însă, de curând, lângă stâlpii de marmură ce se termină în statui masive ce simbolizează Legea, Dreptatea, Justiţia şi Adevărul au apărut ghivece cu palmieri ciufuliţi.

"Primăria Sectorului 4 a decorat Palatul de Justiţie pentru sărbătorile de iarnă. Nu sunt achiziţii efectuate de Curtea de Apel Bucureşti", este răspunsul oficial al Biroului de presă al instanţei referitor la apariţia copacilor tropicali.

Sala Paşilor Pierduţi ocupă un sfert din suprafaţa totală a clădirii. La capetele acestei săli se află două scări de onoare monumentale, din marmură, cu numeroase elemente decorative, mai nou ornate cu arbuşti verzi, ficuşi japonezi şi alţi copăcei cu frunze ca labele de gâscă.

Din această sala principală se poate ajunge la toate cele trei etaje şi la subsolul clădirii, aşadar palmierii pot fi văzuţi de toţi vizitatorii Palatului.

Angajaţii instanţei nu sunt tocmai mulţumiţi de aceste "decoraţiuni" de ocazie, un judecător sugerând chiar că că mai lipsesc doar umbreluţele şi nisipul de plajă.

Ultimele lucrări la Palatul de Justiţie au fost făcute de arhitecţi români şi francezi, proiectant fiind firma Pacic iar antreprenori societatea Bouygues Batiment International şi Antrepriza Construcţii-Montaj Special. Fondurile au provenit dintr-un credit extern, de 34 de milioane de euro, garantat de Guvernul României.

După redeschidere, cele 14 săli de judecată arată din nou splendid, aşa cum le-a desenat Ion Mincu. Stejarul domină interioarele, fiind prezent în pardoseli, lambriuri sau mobilier. Totul elegant sculptat, emanând sobrietate. S-a folosit şi foiţă de aur, atât pentru poleirea unor elemente decorative de pe tavanul sălilor de judecată, cât şi a unor obiecte-simbol de deasupra scărilor de onoare: coroana regală, sabia şi făclia – simboluri ale Justiţiei.

Pentru prima dată, sălile edificiului poartă numele unor reputaţi magistraţi, avocaţi şi profesori de Drept.

Astfel, Secţia penală are trei săli ce poartă numele lui Vintilă Dongoroz (unul dintre marii penalişti ai ţării), Ioan Tanoviceanu (care a pus bazele procedurii penale din România) şi Vasile Papadopol (fost judecător la Curtea de Apel Bucureşti).

Secţia civilă are trei săli care vor purta numele lui Constantin Hamangiu (fost judecător la Curtea de Casaţie), Traian Ionaşcu (unul dintre marii profesori de Drept civil) şi Ilie Stoenescu (fost judecător la Curtea de Casaţie, profesor de specialitate în procedură civilă).

Secţia de proprietate intelectuală poartă numele Iolandei Eminescu (prima femeie judecător din România, specialist în proprietate intelectuală).

La parterul Palatului, o sală aparţinând Judecătoriei Sectorului 5 poartă numele lui Andrei Rădulescu (fost preşedinte al Academiei Române, profesor de Drept).

Sălile Secţiei Comerciale se numesc I.M. Sfinţescu şi I.L. Georgescu (ultimul fiind considerat "patriarhul" dreptului comercial din România).

Palatul Justiţiei are şi o sală pentru litigii comerciale şi de muncă, ce poartă numele lui Istrate Micescu (unul dintre cei mai renumiţi avocaţi români).

De asemenea, există două săli pentru contencios administrativ, numite după Paul Neculescu (fost profesor de drept administrativ) şi Vasile Lascăr (fost magistrat şi fost ministru de Interne, care a devenit celebru, printre altele, prin afirmaţia că va face din administraţie o a doua magistratură).

O sală de litigii de muncă poartă numele Sandei Ghimpu (fost profesor în dreptul muncii).

Denumirile tuturor sălilor au fost stabilite ca urmare a unor discuţii între organizaţiile profesionale şi magistraţi.

 

Material realizat de Irina Dârlea, irina.darlea@mediafax.ro.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici