REPORTAJ: Majoritatea plecărilor din asistenţa maternală, motivate mai ales de abuzuri asupra copilului

Cele mai multe plecări din sistemul de asistenţă maternală sunt cauzate de retragerea atestatului sau neprelungirea lui, astfel de măsuri fiind luate din cele mai diverse motive, de la neglijarea copilului şi până la cele mai cumplite abuzuri, uneori cauzatoare de moarte.

Imaginea articolului REPORTAJ: Majoritatea plecărilor din asistenţa maternală, motivate mai ales de abuzuri asupra copilului

REPORTAJ: Majoritatea plecărilor din asistenţa maternală, motivate mai ales de abuzuri asupra copilului (Imagine:Shutterstock)

Datele oficiale de la sfârşitul anului trecut arătau o creştere a ieşirilor din sistemul de asistenţă maternală, unele din cauza pensionării, altele din cauza veniturilor scăzute şi cele mai multe din cauza retragerii atestatului sau al neprelungirii lui.

Decizia de retragere sau de neprelungire a atestatului de asistent maternal profesionist are la bază, de obicei, o încălcare a drepturilor minorului pe care asistentul maternal îl are în grijă.

De-a lungul timpului autorităţile sau mass-media au semnalat tot felul de nereguli privind îngrijirea unor copii în asistenţă maternală, unele cazuri fiind de o cruzime greu de imaginat.

Fănica Grădinaru, reţinută miercuri de procurorii Parchetului Capitalei, pentru tentativă la omor calificat şi deosebit de grav şi rele tratamente aplicate minorului, este cel mai recent exemplu de acest fel.

În perioada octombrie 2007 - decembrie 2009 ea a agresat doi copii pe care îi avea în îngrijire, Parchetul Tribunalului Bucureşti arătând că femeia "a exercitat diferite acte de violenţă şi cruzimi asupra părţilor vătămate P.C.A şi M.M., minori care îi fuseseră încredinţaţi spre îngrijire, acceptând posibilitatea ca aceştia să-şi piardă viaţa, precum şi alte acţiuni care au pus în primejdie gravă dezvoltarea fizică, intelectuală şi morală a acestora.

Acesta este unul dintre cazurile în care vina nu a fost pusă doar pe seama asistentei maternale, alături de ea fiind traşi la răspundere soţul, pentru complicitate, dar şi două dintre asistentele sociale de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Ilfov, care au fost responsabile cu monitorizarea celor doi copii în asistenţă maternală.

Nerespectarea drepturilor copilului în asistenţă maternală poate lua cele mai diferite forme, lucru demonstrat la începutul acestui an de cazul unor fraţi din localitatea vasluiană Şuletea, care au fost retraşi de către autorităţile statului din plasamentul la asistent maternal profesionist, după ce sora cea mare, de doar 14 ani a rămas însărcinată.

Tot un abuz asupra minorului au comis alte două asistente maternale profesioniste, din localitatea vasluiană Frasinu, care s-au bătut în 26 septembrie, în faţa celor trei copii pe care îi aveau în plasament, toţi cu vârste de până la zece ani.

De asemenea, o traumă emoţională l-a determinat pe un băieţel de 13 ani să fugă de la asistentul maternal în a cărui grijă fusese lăsat de şase ani, în urma unei certe cauzată de dispariţia a zece lei din casă.

Unele cazuri reuşesc însă să şocheze opinia publică dar şi autorităţile care, teoretic, au evaluat şi monitorizat acei asistenţi maternali.

La sfârşitul anului trecut, o asistentă maternală din Bistriţa era cercetată de poliţişti pentru rele tratamente aplicate minorului după ce a bătut cu biciul o adolescentă de 14 ani pe care o avea în îngrijire.

"Asistenta maternală i-a aplicat fetei mai multe lovituri cu un bici peste coapse din cauză că i-a găsit un caiet în care avea scrise şi desenate imagini cu caracter obscen şi vulgar", preciza atunci poliţia, în urma unei sesizări primite de la DGASPC.

Femeii, cercetată în stare de libertate, i-a fost retras atunci atestatul de asistent maternal profesionist şi, odată cu el, adolescenta de 14 ani şi un alt băiat de 11 ani, pe care îl avea în grijă.

Astfel de cazuri, de gravitate majoră, nu sunt specifice ultimilor ani. În 2006, două asistente maternale din Buzău au intrat în atenţia procurorilor după ce copiii pe care îi aveau în îngrijire au murit.

Directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Buzău, Cecilia Manolescu, preciza atunci că în primul dintre cazuri era vorba despre un băieţel în vârstă de un an şi o lună, aflat în îngrijirea unei asistente maternale de 33 de ani din Buzău, băieţelul ajungând la spital în stare gravă, iar la scurt timp s-a produs decesul.

Medicii legişti au stabilit că băieţelul a murit din cauza unui traumatisn cranio-cerebral însă Parchetul a exclus varianta unei agresiuni, luând în calcul mai degrabă ipoteza ca băieţelul, lăsat nesupravegheat, să fi căzut în cap.

La scurt timp, DGASPC Buzău a aflat întâmplător despre un alt caz al unui copil aflat în grija unei asistente maternale din localitatatea Săgeata.

Băieţelul, în vârstă de patru ani, a ajuns la spital în stare critică după ce a căzut într-un vas cu apă fierbinte. Copilul a fost preluat de medicii de la Bucureşti, însă din cauza arsurilor deosebit de grave, el nu a mai putut fi salvat.

Cel mai răsunător caz privind abuzarea unui copil în asistenţă maternală a fost al Marcelei Făgărăşanu din Bistriţa Năsăud, judecată pentru maltratarea şi uciderea unui copil de patru ani, fiind condamnată la 22 de ani de detenţie de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Asistenta maternală a fost acuzată că a forţat copilul, Lucian Rostaş, să mănânce, l-a îmbătat, i-a tăiat urechea cu foarfeca, i-a spart maxilarul şi l-a bătut de nenumărate ori în decursul a patru luni, după care copilul a murit.

Lucian Rostas, în vârstă de patru ani, a murit în 21 august 2008 în urma unei asfixii mecanice, după ce a fost hrănit forţat de asistenta maternală Marcela Făgărăşanu.

În urma necropsiei, medicii legişti au găsit pe corpul copilului numeroase urme de maltratare, arsuri de ţigară, urechea tăiată şi organele genitale secţionate cu o foarfecă.

Deşi în declaraţiile date procurorilor a relatat că acest comportament l-a avut atunci când era nervoasă, în faţa instanţei femeia a negat acuzaţiile.

"Nu l-am bătut niciodată pe copil. I-am tăiat cu foarfeca doar infecţia pe care o avea pe corp. Nu am ştiut că avea probleme cu înghiţirea hranei şi nici nu l-am ars cu ţigara. Leziunile de care eu am fost acuzată s-au datorat căzăturilor pe moluzul din casă în perioada când făceam curăţenie. Unghiile de la mână nu i le-am rupt eu, i-au căzut. Băuturi alcoolice consumam atunci când aveam musafiri, nu obişnuiam", a declarat Marcela Făgărăşan.

Sistemul de asistenţă maternală a fost gândit ca o alternativă la instituţionalizare, având beneficii majore pentru copil, care poate creşte într-un mediu familial, nu în instituţie, dar în unele cazuri poate avea efecte nefaste asupra copilului dacă cei făcuţi responsabili de corecta dezvoltare a minorului nu sunt suficient evaluaţi.

Astfel de cazuri ar putea fi, teoretic, evitate printr-o evaluare psihologică corectă a celor care solicită să devină asistenţi maternali, dar şi printr-o monitorizare permanentă a celor cărora li se dau în grijă copii.

De multe ori autorităţile locale, responsabile cu încredinţarea copiilor instituţionalizaţi, sunt blamate că nu îşi fac corect treaba. Pe de altă parte, strigătul lor de ani de zile privind subdimensionarea personalului, nu a fost încă auzit la nivel central.

(Material de Aurelia Alexa, aurelia.alexa@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici