REPORTAJ: Palatul Principilor din Alba Iulia se degradează din cauza "orgoliilor politice" - FOTO

Palatul Principilor Transilvaniei, imobil de patrimoniu din Alba Iulia din secolul al XV-lea şi care a fost folosit ca sediu chiar şi de Mihai Viteazul, riscă să ajungă o ruină dacă nu va fi supus unor lucrări de restaurare, în ultimii ani administrarea clădirii iscând şi dispute politice.

1020 afişări
Imaginea articolului REPORTAJ: Palatul Principilor din Alba Iulia se degradează din cauza "orgoliilor politice" - FOTO

REPORTAJ: Palatul Principilor din Alba Iulia se degradează din cauza "orgoliilor politice" (Imagine: Dan Lungu/Mediafax Foto)

În Alba Iulia, cele mai importante clădiri istorice de patrimoniu se află grupate în zona Cetăţii Alba Carolina, fortificaţie de tip Vauban construită la începutul secolului al XVIII-lea.

Până în anii 2000, cea mai mare parte a clădirilor din zonă aflate în patrimoniul statului erau în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în zonă fiind concentrate structurile Garnizoanei Militare Alba Iulia şi ale unor unităţi militare.

Ulterior, acestea au fost cedate rând pe rând de Armată, iar acum cele mai multe imobile sunt în patrimoniul statului sau al unor instituţii publice, dar există şi clădiri aflate în proprietatea unor persoane fizice sau a Bisericii Ortodoxe şi a Bisericii Romano Catolice cum sunt cele două palate arhiepiscopale în care funcţionează arhiepiscopiile de Alba Iulia ale celor două culte.

În ultimii ani, majoritatea imobilelor de patrimoniu din zona Cetăţii din Alba Iulia au fost restaurate din fonduri publice sau prin proiecte europene, însă una dintre cele mai importante clădiri, Palatul Principilor, nu a fost restaurată şi se degradează.

Specialiştii în protejarea patrimoniului din cadrul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Alba susţin că imobilul este o capodoperă arhitectonică, însă este şi clădirea istorică în cea mai avansată stare de degradare din interiorul Cetăţii Alba Iulia.

Palatul Principilor Transilvaniei este o clădire istorică din secolul al XV-lea. Palatul este amplasat în zona cetăţii istorice din Alba Iulia. Imobilul a fost construit în primă fază cu rolul de reşedinţă pentru capitulul episcopal (adunarea clericilor catolici din regiune - n.r.), iar din secolul al XVI-lea a devenit reşedinţă princiară. Din 1542 şi până în 1559 aici a locuit regina Isabella, iar apoi principele Sigismund Bathory a supus clădirea unor ample lucrări de reamenajare şi modernizare, primul beneficiar al palatului total modernizat fiind Mihai Viteazul, care pe timpul şederii sale în Transilvania şi-a stabilit sediul în palat.

Palatul a fost aproape complet distrus de incendii şi jafuri, fiind refăcut de principele Gabriel Bethlen, cu ajutorul iobagilor care erau obligaţi să muncească gratuit pentru reconstruirea clădirii. Istoricii spun că palatul nu a ieşit niciodată în evidenţă prin faţadă, însă în interior avea decoraţiuni scumpe, covoare, mobilier, pavimente de mozaic, candelabre de cristal sau vase de faianţă. Clădirea este impresionantă, având peste 16.000 de metri pătraţi şi un teren aferent în suprafaţă de 5,54 de hectare.

Palatul a fost folosit înainte de 1989 de Garnizoana din Alba Iulia ca sediu pentru birouri administrative, dar şi ca loc în care erau organizate spectacole şi diverse întâlniri.

După anul 2000, administraţia din Alba Iulia a început o serie de demersuri pentru a primi în administrare spaţiile din interiorul Cetăţii Vauban din municipiu, printre care şi Palatul Principilor Transilvaniei, însă doar în 2008 Guvernul a aprobat ca palatul să treacă din administrarea Ministerului Apărării în administrarea Prefecturii Alba.

Prefectul de la acea dată, Cosmin Covaciu, a dat imobilul în folosinţă gratuită pe perioadă nedeterminată Universităţii "1 Decembrie 1918".

Singura condiţie pusă de administraţia judeţeană universităţii era să ofere cu titlu gratuit spaţii unor instituţii judeţene care derulează activităţi privind fondurile europene, precum APIA, Agenţia de Dezvoltare Regională Centru şi Biroul Regional "SAPARD".

Decizia a stârnit o dispută politică între primarul din Alba Iulia, Mircea Hava (PDL), şi prefectul de Alba de la acea dată, Cosmin Covaciu (PNL), în condiţiile în care se apropiau alegerile locale, iar Covaciu intenţiona să candideze la Primăria Alba Iulia.

Mircea Hava declara atunci că imobilul se distruge din cauza unor "orgolii politice" deoarece în loc să fie cedat Primăriei şi Consiliului Judeţean Alba (cele două instituiţii erau conduse de membri PDL) a fost cedat Prefecturii Alba care l-a dat în folosinţă gratuită Universităţii "1 Decembrie 1918" Alba Iulia.

Edilul afirma că atât Prefectura Alba, cât şi Universitatea "1 Decembrie 1918" nu au fondurile necesare pentru a restaura clădirea, instituţia de învăţământ neputând interveni în acest sens deoarece nu este proprietara imobilului.

Primarul municipiului Alba Iulia acuza fostul Guvern PNL că a făcut "o ticăloşenie" prin cedarea Palatului Principilor către Prefectura Alba şi "l-a condamnat la distrugere", apreciind că această cedare a fost făcută pentru ca imobilul să nu ajungă la administraţia locală care este condusă de un primar PDL.

La rândul lor, liderii PNL Alba l-au acuzat la acea dată pe primarul din Alba Iulia că foloseşte acest subiect pentru dispute politice.

În 2009, Palatul Principilor Transilvaniei a fost predat prin Hotărâre de Guvern din proprietatea publică a statului şi din administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia şi în administrarea Consiliului Local.

Prefectul judeţului Alba, Ştefan Bardan, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX că această cedare trebuia făcută cu mai mult timp în urmă deoarece în ultimii ani clădirea s-a degradat continuu, fiind părăsită. El a spus că predarea putea fi făcută cel puţin din 1 iulie 2007, când Armata a părăsit aceste spaţii.

În prezent, municipalitatea din Alba Iulia, cea care deţine Palatul Principilor, face demersuri pentru a găsi fondurile necesare pentru restaurarea clădirii pe care intenţionează să o transforme în sediu pentru administraţia locală şi pentru serviciile subordonate.

Primarul Mircea Hava a explicat că proiectul propus de municipalitate prevede ca parterul imobilului să rămână public şi să cuprindă magazine, spaţii de alimentaţie publică, bibliotecă, librărie, iar partea de la etaj să fie spaţiu al administraţiei publice.

Potrivit edilului, ideea unui asemenea proiect a fost luată din Viena, unde sediul Primăriei are atât rol administrativ, cât şi turistic.

"Avem nevoie de foarte mulţi bani. Minim 10 milioane de euro. Soluţia ar putea fi un proiect european, însă cel mai devreme am putea depune după 2013. După experienţa actuală, dacă un astfel de proiect va fi aprobat doar în 2015, am putea să ne apucăm să lucrăm la acest palat. În 2015 poate ar fi mai interesant să construim altul pentru că dacă nu intervenim rapid se va distruge", a spus Hava.

Mircea Hava a spus că administraţia locală încearcă în această perioadă să găsească fondurile necesare pentru a repara acoperişul clădirii, dar şi pentru a o conserva, fiind vorba de un milion de euro.

"Primul lucru pe care trebuie să îl facem acum şi am găsit aproape toată finanţarea, este vorba de un milion de euro, bani pe care vrem să-i folosim să reparăm acoperişul, să dăm tencuiala jos şi normal să închidem zona şi să o igienizăm. Şi pe urmă aşteptăm. E păcat şi e trist că banii au trecut pe lângă noi şi mă refer la proiectele europene, din cauza unor ambiţii politice", a spus Hava.

Hava a acuzat faptul că din cauza întârzierii transmiterii palatului din domeniul public al statului în cel al municipiului Alba Iulia, clădirea nu a putut fi cuprinsă în proiectele depuse de autorităţile locale pentru a accesa fonduri europene necesare restaurării.

(Material de Dan Lungu, corespondenti@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici