REPORTAJ: Peste jumătate dintre clădirile istorice din Timişoara sunt într-o stare avansată de degradare - FOTO

Timişoara are peste 14.500 de imobile istorice în trei cartiere, majoritatea aflându-se într-o stare avansată de degradare, în timp ce zeci de clădiri istorice din zona centrală au fost cumpărate de romi, de multe ori vecinii acestora acuzându-i că îi determină să le vândă prin ameninţări.

810 afişări
Imaginea articolului REPORTAJ: Peste jumătate dintre clădirile istorice din Timişoara sunt într-o stare avansată de degradare - FOTO

REPORTAJ: Peste jumătate din clădirile istorice din Timişoara sunt într-o stare avansată de degradare (Imagine: Alin Matei/Mediafax Foto)

Clădirile istorice se regăsesc în cartierele Cetate, Iosefin şi Fabric. Primăria Timişoara a început, în 2006, împreună cu Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ), un proiect de reabilitare a acestor construcţii, prin care au fost renovate patru clădiri şi parţial o a cincea şi a fost oferită consiliere gratuită privind modul corect de renovare unui număr de aproximativ 5.000 de locatari.

Alte clădiri istorice situate în centrul Timişoarei au fost reabilitate cu sprijinul unor companii cu care Consiliul Local a încheiat parteneriate. La începutul acestei săptămâni, au fost începute lucrările de renovare la Vicariatul Sârbesc, care vor costa 2,14 milioane de lei, banii fiind asiguraţi de un producător de bere şi Episcopia Ortodoxă Sârbă Timişoara.

Primarul Gheorghe Ciuhandu a anunţat cu această ocazie că anul viitor va începe şi reabilitarea imobilului în care funcţionează Liceul Teoretic "Nikolaus Lenau", cu sprijin din partea Guvernului german, iar apoi vor fi renovate Colegiul Naţional "C.D. Loga" şi Liceul "Jean Louis Calderon". Toate cele trei licee funcţionează în clădiri istorice.

Conform unor documente elaborate în 2006 de GTZ, în Timişoara peste 50 la sută din clădirile istorice se aflau "într-o stare avansată de degradare şi doar 10 la sută dintre acestea erau reabilitate". Dintre acestea, 150 de imobile necesită intervenţie imediată.

În anul 2009, reprezentanţii Primăriei Timişoara au încheiat un acord de finanţare cu banca germană de stat Kreditanstalt fur Wiederaufbau (KfW) în valoare de cinci milioane de euro. Din această sumă, trei milioane de euro reprezintă un împrumut pe termen de 30 de ani, cu o perioadă de graţie de zece ani şi o dobândă de doi la sută, iar două milioane de euro reprezintă grant.

Potrivit reprezentanţilor Primăriei Timişoara, proiectul va fi pus în practică la sfârşitul acestui an şi presupune acordarea unui împrumut preferenţial către asociaţiile de locatari din clădirile istorice pentru reabilitarea acestora, banii urmând să fie rambursaţi Primăriei după o perioadă de aproximativ zece ani.

"Acest împrumut este avantajos pentru că noi folosim banii la doi la sută dobândă, nu e nicio bancă care să dea banii pe termen aşa de lung şi la o dobândă aşa de mică. Am făcut un calcul, iar ratele sunt destul de mici: între 20 şi 100 de euro pe lună, în funcţie de dimensiunile caselor şi apartamentelor, pe o perioadă de maxim 10 ani. (...) În modalitatea în care noi vrem să îi folosim e un credit revolving, care se multiplică exponenţial. Odată ce vom începe lucrările la primele trei case, în patru luni acestea vor aduce dobândă, pe care noi o vom refolosi", a afirmat directorul Direcţiei de Dezvoltare din cadrul Primăriei Timişoara, Aura Junie.

Ea a precizat că din estimările făcute, cu ajutorul acestui proiect vor mai fi reabilitate între 200 şi 300 de clădiri din municipiu.

Una dintre cele mai mari probleme ale acestor imobile o reprezintă faţada, de multe ori bucăţi de tencuială desprinzându-se şi căzând pe maşini. Una dintre clădirile care se află în această situaţie este în centrul oraşului şi adăposteşte şi sediul PNŢCD Timiş, al cărui preşedinte este primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu.

Proprietarii au fost somaţi de mai multe ori, încă din 2009, să repare faţada. În ultimii ani, bucăţi de tencuială căzute de pe această clădire au distrus lunetele şi parbrizele mai multor maşini parcate în zonă, însă nicio persoană nu a fost până acum rănită.

Sediul PNL Timiş se află pe aceeaşi stradă cu cel al PNŢCD Timiş, într-o altă clădire a cărei faţadă este degradată. Liberalii au adunat bani în urmă cu doi ani pentru a executa un proiect de renovare a clădirii, însă lucrările de reabilitare nu au început nici în acest an.

În Timişoara există de doi ani o hotărâre de Consiliu Local care prevede obligativitatea proprietarilor de a renova faţadele, însă până acum au fost acordate foarte puţine amenzi.

Reprezentanţii Poliţiei Locale Timişoara au afirmat că, anul acesta, agenţii locali au acordat doar două amenzi, în valoare de 500 de lei fiecare, unor asociaţii de proprietari care nu au intervenit pentru a repara faţadele clădirilor şi care reprezentau un pericol pentru trecători.

Potrivit acestora, poliţiştii locali au luat însă decizia să nu mai acorde amenzi deoarece şi-au dat seama că oamenii care locuiesc în acele clădiri nu au bani, iar sancţiunile nu rezolvă problema. În schimb, poliţiştii locali au transmis 60 de notificări unor asociaţii de proprietari sau locatari din Timişoara prin care îi sfătuiau să se adreseze Primăriei Timişoara pentru reabilitarea imobilelor.

O altă clădire reprezentativă în ceea ce priveşte situaţia imobilelor istorice din Timişoara este Policlinica Spitalului de Copii "Luis Ţurcanu". Conducerea acestei instituţii a luat, recent, decizia de a împrejmui o zonă de la intrare şi de a avertiza trecătorii de faptul că ţiglele de pe acoperiş ar putea cădea, iar mai multe cabinete au fost închise, tavanul şi pereţii fiind sprijiniţi cu bârne de lemn.

Clădirea policlinicii este una din cele patru ale Spitalului de Copii din Timişoara, toate aflându-se în administrarea Primăriei Timişoara. Conform reprezentanţilor municipalităţii, una dintre clădiri a fost renovată, a doua urmează să intre în proces de renovare şi extindere, a treia a fost retrocedată, iar pentru reabilitarea totală a celei de-a patra, cea a policlinicii, care este veche de 110 ani, se vor accesa fonduri europene.

Conducerea spitalului speră să depună proiectul de reabilitare şi să obţină bani europeni pentru renovare anul viitor.

O posibilă cauză a degradării imobilelor din Timişoara o reprezintă şi procesele de retrocedare. Un număr exact al acestora este dificil de dat, deoarece acestea se află la diferite instanţe, uneori chiar şi în alte judeţe. Însă actualii proprietari din imobilele istorice aflate în litigiu, uneori chiar şi de zece ani, nu le reabilitează şi nici nu pot împrumuta bani pentru aceste lucrări pe perioada proceselor.

Pe de altă parte, câteva zeci de clădiri istorice din centrul municipiului sunt în proprietatea unor familii de romi. Potrivit locatarilor din aceste zone, romii au cumpărat iniţial un singur apartament, iar apoi, prin ameninţări sau diferite şicane, au determinat familiile rămase în clădire să vândă sub preţul pieţei.

Recent, chiar prefectul de Timiş, Mircea Băcală, a afirmat că a intrat în conflict cu un clan de romi după ce unul din membrii familiei l-a anunţat că nu îşi va mai putea parca maşina într-un garaj situat în curtea unui imobil achiziţionat de ei şi care a fost acordat Instituţiei Prefectului Timiş prin Hotărâre de Guvern.

"O persoană mă studia, s-a apropiat de mine şi foarte politicos mi-a atras atenţia că foarte mult timp nu voi mai parca acolo pentru că a cumpărat tot imobilul", afirma, în luna iulie, prefectul Mircea Băcală.

Potrivit reprezentantului Guvernului în judeţul Timiş, romii au reuşit să pună mâna pe imobil prin metoda clasică: au cumpărat iniţial un apartament, iar apoi au început să le facă diferite probleme celorlalţi proprietari, cum ar fi sigilarea conductelor de apă, pentru a-i determina să vândă locuinţele la un preţ mult sub nivelul pieţei.

La rândul său, primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, a spus că a făcut, de-a lungul anilor, anchete interne în Primărie, deoarece avea plângeri că unii funcţionari au ajutat romii să intre în proprietatea unor imobile istorice din municipiu, însă a afirmat că nu a obţinut niciodată suficiente dovezi pentru a-i sancţiona pe aceşti funcţionari.

În schimb, Ciuhandu a afirmat că "foarte multe falsuri" în acte au fost făcute de funcţionarii de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, chiar cu complicitatea unor notari.

"Am început anchete interne, dar nu am avut niciodată nişte dovezi suficient de clare ca să sancţionez nişte oameni, pentru că şi asta incumbă o răspundere. Nu te poţi lega de un om dacă nu ai dovezi. Mai există şi alţi factori care au favorizat şi mă refer aici, în principal, la ce se întâmplă la Cartea Funciară. Pentru că foarte multe transcrieri, foarte multe falsuri s-au făcut acolo. Şi atunci când am anchetat situaţia din Primărie, s-a dovedit că acte din Primărie au fost falsificate de aceşti indivizi. Şi cei de la cadastru şi publicitate imobiliară, sau chiar notari, au favorizat aceste tentative, în loc să colaboreze cu noi", a spus Ciuhandu.

El a declarat că au fost cazuri în care unii funcţionari din Primărie şi-au dat demisia deoarece existau informaţii că aceştia furnizau diferite date romilor pentru ca aceştia să poată deveni proprietari în imobile istorice.

"Au fost situaţii în care unii (funcţionari din Primăria Timişoara - n.r.) au plecat. (...) Dar au fost anchete pe care le-am făcut la solicitarea mea şi au trecut prin Comisia de Disciplină pentru că aveam diverse plângeri. Dar până la urmă s-a dovedit că fie Fiscul, fie Cartea Funciară au favorizat situaţii de genul acesta", a spus Ciuhandu.

Întrebat dacă aceşti romi ar fi putut intra în posesia unor imobile istorice fără complicitatea autorităţilor locale, Ciuhandu a răspuns că nu a fost complicele romilor şi că este singurul primar din România care a pus în aplicare "patru sau cinci" dispoziţii de demolare a unor palate ale romilor construite sau ale unor modificări aduse ilegal la imobile istorice.

"Nu aş vorbi atât de complicitatea autorităţilor locale şi aici pot să vă spun absolut deschis că nu am fost complice acestor romi şi, de fapt, sunt singurul primar din România care a demolat patru sau cinci palate ale romilor, nu pentru că erau romi, ci pentru că încălcaseră legea. Deci eu nu aş vorbi de complicităţi cu autorităţile locale, în limita competenţelor pe care le au autorităţile locale. Dar vedeţi că problema, de regulă, este mai mult de natură fiscală. Nimeni nu îi întreabă pe aceşti oameni de unde au bani. Eu nu am calitatea să îi întreb. Dacă ei intră în nişte negocieri, fie cu proprietarii, fie cu chiriaşi deveniţi proprietari şi aceşti oameni le vând casele, eu nu mă pot opune", a spus Ciuhandu.

Ciuhandu a susţinut că, în trecut, a fost ameninţat pentru a nu pune în aplicare dispoziţiile de demolare, însă nu a cedat presiunilor, chiar dacă, în 2001, prefectul de atunci a intervenit ca să nu demoleze "o casă ţigănească".

"Primăria a acţionat în instanţă şi a pus în aplicare sentinţele obţinute, cu orice risc. În 2001, chiar prefectul de atunci a intervenit pentru ca Primăria să nu demoleze o casă ţigănească. Nu mai spun de ameninţările pe care le-am primit şi Procuratura nu s-a sesizat. Eu am fost supus unor presiuni, dar cu toate acestea eu am mers înainte şi am pus şi o să pun în continuare în aplicare sentinţele judecătoreşti. Din punctul ăsta de vedere noi, ca Primărie, ne-am făcut datoria în mai mare măsură decât alţii care au închis un ochi sau chiar au optat să muşamalizeze lucrurile", a declarat primarul Timişoarei.

El a spus că a avut discuţii cu reprezentanţii Jandarmeriei, ai Poliţiei şi ai Poliţiei Locale, însă nu neapărat din cauza problemelor pe care romii le fac locatarilor din imobilele monument istoric sau din cauza nunţilor care au loc vara în zona centrală a Timişoarei.

"Nu am făcut un grup de lucru pentru a-i verifica în special pe ăştia. Deci este o problemă care derivă din respectarea generală a legilor şi a siguranţei publice pe teritoriul oraşului. Şi de aceea am avut discuţii şi cu Jandarmeria şi cu Poliţia Locală şi cu Poliţia Naţională şi ne întâlnim periodic ca să analizăm diverse situaţii care s-au creat în oraş. Pentru că nu doresc ca Timişoara să decadă într-un gen de Craiova, sau Constanţa, sau Bucureşti unde confruntările sunt la ordinea zilei. Şi problema asta nu e generată doar de situaţia romilor. Nu am avut această paranoia, trebuie să fim pregătiţi pentru orice situaţie", a afirmat Ciuhandu.

Pe de altă parte, Inspectoratul de Poliţie Timiş nu are o statistică legată de cazurile în care proprietarii de apartamente în imobile istorice sunt şicanaţi de vecinii de etnie romă pentru a-i determina să vândă proprietăţile la preţuri sub nivelul pieţei. Reprezentanţii IPJ Timiş au afirmat că în rapoartele poliţiştilor nu apare etnia celor reclamaţi. Însă aceştia au precizat că în primele nouă luni ale anului 2011 au fost întocmite de poliţiştii Secţiei 1 din Timişoara (pe raza căreia se află cele mai multe imobile istorice) peste 200 de dosare privind agresarea unor persoane. Poliţiştii estimează că 10 la sută dintre acestea se referă la conflicte între vecinii din imobilele istorice.

Noua Dreaptă organizează, de câţiva ani, manifestări împotriva "mafiei imobiliare ţigăneşti" la care participă câteva zeci de persoane, membri ai acestei organizaţii, dar şi proprietari din imobilele în care locuiesc şi familii de romi. Conform reprezentanţilor Noua Dreaptă, după ce deţin în totalitate un imobil, familiile de romi îl renovează adăugând diferite elemente arhitectonice noi cum ar fi turnuri sau termopane, interzise atât de lege, cât şi de hotărâri ale Consiliului Local Timişoara.

(Material realizat de Bogdan Marta, corespondenti@mediafax.ro).

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici