Cum se explică valurile de frig extrem, în timp ce planeta se încălzeşte la cote record

  • Statele Unite, Europa de Nord şi Asia se confruntă acum cu valuri de frig, în ciuda faptului că 2023 a fost, spun statisticile, cel mai cald an înregistrat vreodată.
  • După o vară de călduri record, mari porţiuni din Statele Unite, Europa de Nord şi Asia se confruntă acum cu frigul extrem, în timp ce un puternic val arctic aduce zăpadă, îngheţ şi vânturi.
  • Cu doar două săptămâni în urmă, Suedia a înregistrat cea mai scăzută temperatură din ultimii 25 de ani pentru luna ianuarie, -43,6 grade Celsius în nordul îndepărtat.
  • Însă căldura fără precedent, care lasă loc frigului, ar putea oferi subiect de discuţie celor care neagă schimbările climatice, care indică temperaturile îngheţate ca dovadă că încălzirea globală este supraestimată.
  • Dar oamenii de ştiinţă sunt fermi: frigul extrem va continua să apară chiar şi atunci când iernile sunt mai calde.
940 afișări
Imaginea articolului Cum se explică valurile de frig extrem, în timp ce planeta se încălzeşte la cote record

Cum se explică valurile de frig extrem, în timp ce planeta se încălzeşte la cote record

2023 a fost cel mai cald an înregistrat. Multe zone ale lumii se luptă să facă faţă zăpezii abundente, deşi criza climatică a dus la o tendinţă alarmantă: dispariţia zăpezii în emisfera nordică.

Unii oameni de ştiinţă spun că schimbările climatice ar putea juca chiar un rol în aceste valuri de frig, deoarece încălzirea Arcticii creşte probabilitatea ca aerul polar îngheţat să se răspândească spre sud.

Rolul curentului jet şi al vortexului polar

Cum se explică tot ce ni se întâmplă? Clima este puternic influenţată de curentul cu jet, un flux rapid de aer situat sus în atmosferă.

Pe măsură ce curentul cu jet se balansează spre sud, poate împinge aerul rece arctic în America de Nord, Europa şi Asia. Pe măsură ce se retrage spre nord, aerul cald împinge şi mai spre nord. O variaţie mare a presiunii înalte peste Europa în ianuarie 2023 a dus la temperaturi record de iarnă.

Mai trebuie luat în considerare şi un alt factor: vortexul polar, o centură de vânturi puternice care se află foarte sus în stratosferă – deasupra nivelului curentului cu jet – în jurul Polului Nord.

Vârtejul polar este ceva care se învârte. În starea sa normală se roteşte foarte repede, ţinând blocat aerul îngheţat în regiunea arctică. Dar poate fi deranjat şi îndepărtat de cursul, întinzându-se şi distorsionând, forţând aerul rece să iasă şi afectând calea curentului cu jet.

Legătura dintre frig şi schimbările climatice

Aici intervine legătura cu schimbările climatice. Unii oameni de ştiinţă cred că perturbările în vortexul polar şi modificările curentului cu jet sunt cauzate de încălzirea Arcticii. Temperaturile de la Polul Nord cresc, de fapt, de aproximativ patru ori mai repede decât restul planetei.

Ideea a căpătat amploare după o lucrare din 2012 a lui Jennifer Francis, un om de ştiinţă senior la Centrul de Cercetare Climatică Woodwell din Massachusetts. Articolul a constatat că, pe măsură ce Arctica se încălzeşte, diferenţa dintre temperaturile reci din nord şi temperaturile calde din sud duce la o slăbire a curentului cu jet, care împinge aerul foarte rece spre sud. Lucrarea sa, mult-discutată, a declanşat cercetări suplimentare în acest domeniu ştiinţific în curs de dezvoltare.

În 2021, Judah Cohen, un cercetător în climă la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, a publicat o cercetare care a constatat că încălzirea rapidă în anumite părţi ale Arcticii, combinată cu zăpadă abundentă din Siberia, făcea fluxul cu jet mai ondulat.

„Nu argumentăm că iernile devin mai reci în general”, a spus Cohen, pentru CNN, anul trecut. Dar ideea că schimbările climatice înseamnă mai puţine variaţii între temperaturile extreme este „o simplificare excesivă”.

Diferenţe în comunitatea ştiinţifică

Cu toate acestea, comunitatea ştiinţifică rămâne foarte incertă. Cei mai mulţi cred că legăturile dintre încălzirea arctică şi perioadele de frig sunt departe de a fi clare.

Deşi au existat numeroase ierni foarte reci în emisfera nordică, care coincid cu ierni calde arctice, dificultatea constă în distincţia dintre cauză şi efect, a spus James Screen, profesor de ştiinţe climatice la Universitatea din Exeter, ale cărui cercetări au concluzionat că încălzirea arctică nu este o problemă şi nu conduce la ierni mai reci.

Temperaturi anormale înregistrate în ianuarie 2023

Valurile de frig extrem pot fi explicate prin variabilitatea normală a climei, a spus Screen. Cu alte cuvinte, chiar dacă iernile devin mai calde, tot vor avea loc evenimente de frig extrem.

În plus, schimbările climatice pot afecta severitatea furtunilor de iarnă, deoarece o atmosferă mai caldă poate reţine mai multă umiditate, ceea ce duce la ploi mai abundente sau zăpadă.

Pe măsură ce oamenii de ştiinţă lucrează pentru a dezlega legăturile complexe dintre schimbările climatice şi perioadele de frig intens, toată lumea este de acord cu un singur lucru: tendinţa este pentru ierni mai calde.

„Dacă te uiţi la date, vezi că, pe termen lung, încălzirea globală duce la şi mai puţine evenimente de frig extrem”, a spus Screen.
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici