ALEGERI EUROPARLAMENTARE: Europarlamentarii români sunt aleşi proporţional, inclusiv boicotul determină scorul final

Cei 32 de europarlamentari din partea României ce vor fi aleşi duminică îşi vor adjudeca mandatul printr-un sistem de vot proporţional, astfel încât fiecare opţiune a alegătorului, inclusiv absenţa de la urne, determină rezultatul final care va stabili ierarhia partidelor pentru a intra în PE.

1502 afişări
Imaginea articolului ALEGERI EUROPARLAMENTARE: Europarlamentarii români sunt aleşi proporţional, inclusiv boicotul determină scorul final

ALEGERI EUROPARLAMENTARE: Europarlamentarii români sunt aleşi proporţional, inclusiv boicotul determină scorul final (Imagine: Hepta)

La alegerile de duminică fiecare cetăţean cu drept de vot are de ales o singură listă de candidaţi propusă de unul dintre partide ori alianţe sau poate opta pentru a vota un singur candidat dintre cei independenţi.

În total, 15 formaţiuni politice au liste de candidaţi pentru europarlamentare, adică 572 de candidaţi aflaţi pe listele, dar şi opt candidaţi independenţi.

Astfel, fiecare partid prezintă pe buletinul de vot opţiunea sa de candidaţi care să obţină mandatul de cinci ani în Parlamentul European.

REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE

Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PDL, PNL, PMP, UDMR, PPDD, PNŢCD, Forţa Civică, PRM, Partidul Noua Republică, Partidul Ecologist Român, Partidul Verde, Partidul Alternativa Socialistă, Alianţa Naţională a Agricultorilor şi Partidul Dreptăţii Sociale sunt formaţiunile care se află în competiţie la scrutinul de duminică.

Candidaţii independenţi sunt: Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

Potrivit legii, membrii din România în Parlamentul European sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

La finalul scrutinului, Biroul Electoral Central va centraliza voturile exprimate atât în România, cât şi în secţiile de votare din străinătate. BEC este cel care stabileşte alocarea celor 32 de mandate de europarlamentari, în funcţie de numărul de voturi obţinut de fiecare partid, alianţă sau candidat independent.

Atribuirea mandatelor se face în mod proporţional prin ceea ce se numeşte metoda d'Hondt. Legea pentru organizarea alegerilor europarlamentare stabileşte, însă, o serie de criterii care sunt luate în calcul în acest proces de alocare a mandatelor. Astfel, contează în această etapă voturile valabil exprimate şi doar voturile formaţiunilor care au depăşit pragul electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate. Partidele care obţin sub 5% nu pot adjudeca mandate de europarlamentar.

Astfel, BEC constată numărul total al voturilor valabil exprimate la nivelul întregii ţări, la care se adaugă voturile secţiilor din străinătate. Acest număr este împărţit la numărul de mandate, 32 în cazul României, pentru a obţine un coeficient electoral, care înseamnă de fapt “câte voturi valabil exprimate sunt necesare pentru un mandat de europarlamentar”.

Dacă un candidat independent atinge acest coeficient electoral, acesta obţine mandatul de europarlamentar.

De asemenea, numărul de mandate obţinut de partidele sau alianţele care depăşesc pragul de 5% este stabilit în funcţie de numărul de voturi valabil exprimate în favoarea acelei formaţiuni politice, raportat la coeficientul electoral.

Adică, de pe lista de candidaţi a fiecărui partid sau alianţe vor intra în Parlamentul European atâţia pretendenţi câţi rezultă din împărţirea numărului de voturi câştigate la coeficientul electoral. De pe fiecare listă de candidaţi primii care primesc mandatul sunt cei aflaţi în fruntea listei partidului.

Efectul acestui sistem electoral proporţional este acela că voturile valabil exprimate obţinute de partidele care nu întrunesc pragul de 5% sunt realocate formaţiunilor care depăşesc acest prag. Aceste voturi sunt redistribuite, de asemenea, în mod proporţional, astfel încât formaţiunile care au întrunit cele mai multe opţiuni populare beneficiază de un spor suplimentar la alocarea mandatelor. Totodată, partidele care au obţinut mai puţine voturi, dar au depăşit pragul electoral, vor primi în mod proportional mai puţine voturi.

Un alt efect al sistemului electoral de la europarlamentare este acela că scrutinul este valabil indiferent de prezenţa la urne a alegătorilor, deoarece legea nu stabileşte un prag minim de prezenţă, cum este în cazul referendumurilor. Acest lucru face ca rezultatul alegerilor europarlamentare, pe fondul unei prezenţe scăzute la urne, să fie determinat în mare măsură de mobilizarea simpatizanţilor partidelor politice.

Cu cât vin mai puţini alegători la vot, cu atât ponderea electoratului fidel unor formaţiuni determină într-o mai mare măsură rezultatul, astfel încât partidele cu capacitate mai mare de mobilizare a propriilor simpatizanţi sunt avantajate.

Potrivit legii de organizare a alegerilor europarlamentare, scrutinul poate fi anulat doar în cazul în care frauda electorală se dovedeşte a influenţa mecanismul de atribuire a mandatelor.

O eventuală cerere de anulare a alegerilor pentru fraudă se poate face numai de către formaţiunile politice sau candidaţii independenţi care au participat la alegeri, fiind necesară motivarea temeinică a solicitării şi dovezile pe care se întemeiază.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici