ALEGERI PARLAMENTARE: Oferta de alegeri în Capitală: Niciun lider USL sau ARD. Între "vedete"- Becali şi Voiculescu

Niciunul dintre copreşedinţii USL sau ARD nu candidează în Bucureşti, Crin Antonescu fiind cel care a renunţat ultimul la Capitală, în schimb la startul campaniei pentru parlamentare se află Dan Voiculescu, Gigi Becali, Gabriel Oprea, Călin Popescu Tăriceanu, Sulfina Barbu, Ecaterina Andronescu.

2213 afișări
Imaginea articolului ALEGERI PARLAMENTARE: Oferta de alegeri în Capitală: Niciun lider USL sau ARD. Între "vedete"- Becali şi Voiculescu

Gigi Becali şi Dan Voiculescu (Imagine: Mediafax Foto)

Între candidaţii pentru colegiile din Capitală se mai numără Titus Corlăţean, Corneliu Dobriţoiu, Ludovic Orban, Anca Boagiu, Theodor Paleologu, Victor Ciorbea, Oana Niculescu Mizil.

SECTORUL 1: Corlăţean vs. Gherasim, Canacheu vs. Tudorache, Diana Tuşa vs. Anca Constantinescu

În sectorul 1 din Bucureşti principalele confruntări la alegerile parlamentare vor avea loc între ministrul de Externe, social-democratul Titus Corlăţean, şi democrat-liberalul Vasile Gherasim, între deputatul PDL Costică Canacheu şi liderul filialei PSD Daniel Tudorache, dar şi între actualul deputat PNL Diana Tuşa şi fostul parlamentar PD Anca Constantinescu.

În colegiul senatorial 2 în care va candida fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, acesta este contracandidat din partea ARD de către Augustin Minel Ofiţeru, iar din partea PP-DD de către Mihai Constantinescu.

Din echipa lui Tăriceanu va face parte deputatul PNL Ludovic Orban, care a intrat în cursă pentru un nou mandat în colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor, aflat în colegiul senatorial al fostului premier. Orban este concurat de către Gabriel Biriş din partea ARD, reprezentant al Forţei Civice, dar şi de Marian Marinescu - candidat PP-DD.

De asemenea, în tandem cu Tăriceanu va candida pentru un nou mandat şi deputatul PNL Diana Tuşa. Ea este concurată din partea PDL de Anca Constantinescu, fost parlamentar PD, dar şi de Liviu Goncea aflat în cursă din partea PP-DD.

Colegiul numărul 1 pentru Senat este vizat de ministrul de Externe, vicepreşedintele PSD Titus Corlăţean. Împotriva sa şi-au înscris candidatura actualul deputat Vasile Gherasim (PDL) susţinut de ARD, precum şi Ovidiu Pujină (PP-DD).

Alături de Corlăţean intră în cursă în colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor din partea USL liberalul Vlad Nistor, care se va confrunta cu democrat-liberalul Mihai Marian Bâzgan, dar şi cu Mihai Iorgulescu susţinut de PP-DD. De asemenea, din echipa lui Corlăţean va candida în colegiul 4 liderul PSD sector 1, Daniel Tudorache. Acesta se va confrunta cu actualul deputat PDL în acest colegiu, Costică Canacheu, dar şi cu candidatul PP-DD Cristina Simona Stoian.

Tăriceanu candidează în acest an pentru al şaselea mandat în Parlament, după ce a avut calitatea de deputat timp de 18 ani. Fostul premier a ratat o singură legislatură, cea din 1992-1996.

După ce a condus timp de patru ani Guvernul, din 2005 până în 2008, Tăriceanu, aflat la conducerea PNL, a preferat la ultimele alegeri parlamentare opoziţia decât să intre într-o guvernare ca "vioara a doua". Chiar dacă timp de doi ani a beneficiat de sprijinul parlamentar al PSD, aflându-se într-o coabitare contondentă cu preşedintele Traian Băsescu, în noaptea alegerilor din 2008 - potrivit informaţiilor neoficiale - Tăriceanu nu le-ar mai fi răspuns la telefon liderilor social-democraţi hotărâţi să-i impună şefului statului noul guvern. Ulterior, în negocierile cu PDL fostul premier a pus condiţia obţinerii şefiei Guvernului în schimbul participării PNL într-o guvernare alături de PDL. Acest lucru a facilitat formarea guvernului între PSD şi PDL, condus de Emil Boc. În cele din urmă, Tăriceanu pierde în Congresul PNL preşedinţia partidului, în favoarea lui Crin Antonescu perceput de liberali un candidat potrivit pentru alegerile prezidenţiale din 2009.

Tăriceanu a fost ales în 2008 ca deputat în Ilfov, iar la finalul celor patru ani de mandat menţiona în declaraţia de avere mai multe locuinţe, maşini şi bani în conturi. Dacă la începutul actualului mandat susţinea că nu deţine vreun teren în proprietate, în 2010 preciza că ar fi obţinut încă din 2002 o suprafaţă de 1700 de metri pătraţi teren intravilan în satul Ciofliceni – Snagov, în judeţul Ilfov. A păstrat cele două apartamente, unul în Bucureşti şi celălalt în Constanţa, dar şi casa de vacanţă din Ciofliceni, iar în 2009 a mai obţinut două apartamente în Capitală, unul prin cumpărare iar celălalt prin donaţie de la părinţi.

În ceea ce priveşte maşinile, pe lângă cele trei autoturisme de colecţie marca Citroen, un Fiat şi un ARO, Tăriceanu a mai cumpărat un automobil Lancia din 1970 şi o motocicletă Triumph fabricată în 1996.

Anul trecut el a renunţat la un apartament de 117 mp în Capitală în favoarea fostei sale soţii, Ioana, ca urmare a divorţului.

Fostul premier şi-a început mandatul cu 563.454 de lei în conturi şi în titluri de stat, dar şi cu 21.235 de euro şi 327.505 de dolari. După patru ani, Tăriceanu are în conturi 40.780 de lei, 802.973 de euro şi 6.297 de dolari. În plus, el a acordat împrumuturi totale de 80.000 de euro către Florin Nicolescu, Cornel Căpriţă şi Automotive Trading Services SRL.

Tăriceanu a renunţat la acţiunile deţinute la SIF 2, 3 şi 5 dar şi la cele de la Banca Transilvania, menţinându-şi acţionariatul majoritar de 85% la Automotive Trading Services SRL. În contul acestei societăţi, Tăriceanu notează un "profit brut nerepartizat" pe mai mulţi ani: 1.719.774 lei (2006), 10.783.422 lei (2007), 2.701.850 lei (2008) şi 14.308 lei (2009).

Ludovic Orban candidează pentru al doilea mandat de deputat în sectorul 1. A intrat în politică în 1992 şi a fost timp de trei ani viceprimar al Capitalei, până în 2007, când a devenit ministru al Transporturilor, după ieşirea PD din Guvernul Tăriceanu. La alegerile din 2008 a candidat la Camera Deputaţilor, în tandem cu Crin Antonescu aflat în cursă pentru un mandat de senator.

Orban face echipă cu Antonescu în 2009 pentru alegerea acestuia în fruntea PNL, alături de primarul sectorului 1 Andrei Chiliman şi de Norica Nicolai. El obţine la Congresul PNL funcţia de prim-vicepreşedinte şi se implică în organizarea campaniei preşedintelui PNL pentru alegerile prezidenţiale din 2009.

După pierderea alegerilor prezidenţiale, Antonescu propune cu succes la Congresul PNL din 2010 desfiinţarea funcţiei de prim-vicepreşedinte al PNL şi organizarea unui vot pe "listă închisă" pentru funcţiile de conducere în partid. Această decizie determină un conflict deschis între Orban şi Antonescu, fostul prim-vicepreşedinte contracandidându-l fără succes pe preşedintele PNL. Antonescu a obţinut 986 de voturi din partea delegaţilor la congresul PNL, în timp ce Orban a avut 357 de voturi.

După patru ani de mandat, deputatul PNL şi-a menţinut în proprietate un apartament în Capitală şi un autoturism marca Volkswagen Passat fabricat în 2007. Orban înregistrează în conturi cu 33.300 de euro în plus faţă de anul 2008, dar şi 3.500 de dolari în minus. El a mai reuşit să achite datorii de 16.000 de euro şi 6.000 de dolari.

Titus Corlăţean, ministru de Externe şi senator, încearcă să obţină al treilea mandat în Parlament. Corlăţean s-a remarcat pe scena politică după ce a intrat în diplomaţie în 1994. A fost timp de aproape trei ani consilierul premierului Adrian Năstase pe probleme de politică externă, până în 2003. La nivelul PSD, după pierderea alegerilor prezidenţiale de către Năstase, a intrat în echipa lui Mircea Geoană care l-a susţinut pentru a deveni secretarul general al partidului, câştigând astfel competiţia la congresul PSD din 2006 în faţa lui Miron Mitrea.

Corlăţean s-a aflat într-o rivalitate în chestiunea politicii externe cu fostul vicepreşedintele PSD Cristian Diaconescu, preferat de Geoană şi susţinut de Marian Vanghelie pentru a deveni ministru de Externe în Guvernul PSD-PDL. Ca urmare a acestei desemnări, Corlăţean şi-a dat demisia din funcţia de secretar general al PSD.

În cele din urmă, Corlăţean a preluat preşedinţia Comisiei de politică externă din Senat, iar la congresul PSD din primăvara lui 2010 s-a aflat în echipa lui Victor Ponta şi a lui Adrian Năstase, fiind ales vicepreşedinte al PSD.

Corlăţean a pus la punct la începutul acestui an deplasarea lui Victor Ponta în Statele Unite ale Americii, din postura de lider al opoziţiei, însoţindu-l alături de actualul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu. Conform informaţiilor neoficiale, în schimbul acestui efort lui Corlăţean i s-a promis portofoliul Afacerilor Externe în guvernul USL, pe care l-a obţinut abia după remanierea lui Andrei Marga.

În ceea ce priveşte averea deţinută, ministrul de Externe precizează că anul trecut ar fi vândut 5.300 de metri pătraţi de fâneaţă moştenită în Câmpulung Moldovenesc (Suceava) cu 20.500 de euro. Totuşi, din 2008 şi până acum el a păstrat alte două terenuri moştenite în Suceava: un teren forestier de 2.500 mp. şi fâneaţă de 13.878 mp.

În plus, Corlăţean a cumpărat un teren în comuna Corbeanca (Ilfov) de 500 mp, unde şi-a construit o casă de 127 mp. El mai deţine un apartament în Bucureşti de 80 mp care este dat în folosinţă mamei lui, precum şi au autoturism Volkswagen Golf.

Economiile sale au scăzut considerabil în ultimii patru ani, de la 33.000 de lei şi 10.500 de euro până la 22.211 lei şi 3.127 euro. Mai mult, el a contractat în 2009 un credit de 63.500 de euro, scandent în anul 2034.

Dan Tudorache, lider al filialei PSD sector 1, se numără printre cei care au fost implicaţi în 2006 şi 2007 în scandalul legat de excluderea din PSD a lui Adrian Năstase şi Ion Iliescu. Dacă în 2006 se discuta excluderea lui Adrian Năstase ca urmare a dosarelor de corupţie, un an mai târziu Tudorache propunea excluderea celor care nu vor vota moţiunea de cenzură împotriva Cabinetului Tăriceanu, fiind vizaţi Ion Iliescu şi Adrian Năstase. În cele din urmă, Tudorache a evitat un conflict cu actualul preşedinte al PSD şi a reluat relaţiile cu Ion Iliescu. Tudorache a intrat în conflict şi cu primarul PNL al Sectorului 1, Andrei Chiliman, după ce a fost demis din funcţia de viceprimar.

Potrivit declaraţiei de avere, el se numără printre candidaţii USL cei mai săraci din Capitală, având în proprietate doar trei maşini marca Toyota.

Costică Canacheu se află la al patrulea mandat în Parlament şi se numără printre aleşii fără studii superioare, finalizând doar Liceul Electroenergetic. A luat parte la înfiinţarea FSN în 1990 şi se recomandă drept "participant la evenimentele care au condus la răsturnarea regimului communist" în 1989.

Canacheu deţine conform declaraţiei de avere un apartament în Bucureşti de 51 mp, cumpărat în 1983. Deputatul PDL mai declară o colecţie de carte în valoare de 65.000 de lei şi aceiaşi 10.000 de euro într-un cont ca şi în 2008. El a contractat un credit de 50.000 de euro în 2008, pe care trebuie să-l achite până în 2018.

 

SECTORUL 2: Pelican vs. Boagiu, Paleologu vs. Budurescu, Dan Cristian Popescu vs. Octavian Bot

Marea confruntare din sectorul 2 al Capitalei va avea loc în colegiul senatorial 4, unde Anca Boagiu (PDL) încearcă să câştige un nou mandat în colegiul pe care l-a reprezentat în ultima legislatură. Boagiu este contracandidată din partea USL de către conservatorul Dumitru Pelican, iar din partea PP-DD de Andrei Firică.

În tandem cu Boagiu candidează pentru un nou mandat de deputat în colegiul 9 şi Theodor Paleologu (PDL). El se va confrunta cu deputatul PNL Daniel Budurescu, care în actuala legislatură a reprezentat un colegiu din sectorul 1, dar şi cu Cristian Jipa din partea PP-DD.

Alături de Boagiu va candida şi fostul liberal, actual vicepreşedinte al Forţei Civice, Dan Cristian Popescu. Acesta îşi dispută colegiul 8 pentru Camera Deputaţilor cu actualul deputat PNL (fost PDL) Octavian Bot, care la alegerile din 2008 a fost ales în Bihor, dar şi cu Maria Roxana Cosma (PP-DD).

În colegiul 7, Violeta Tudorie (PSD) intră în cursă împotriva lui Tudorel Prună (PDL) şi al Marius Păuniţă (PP-DD).

Liderul UNPR Gabriel Oprea se va află într-o confruntare uşoară în colegiu 3 de Senat, principalul său contracandidat fiind Şerban Nicolae (PDL), urmat de Florin Hiudu (PP-DD).

Împreună cu Oprea mai candidează şi Dumitru Popescu (UNPR) pentru mandatul de deputat din colegiul 5, în confruntare cu Maria Moţa (PDL) şi Nicolae Bănuţoiu (PP-DD). De asemenea, în echipă cu Oprea este şi Rodica Nassar, deputat PSD, care doreşte un nou mandat în colegiul 6. Ea este concurată de ţărănistul Ioan Mihăilă, susţinut de ARD, dar şi de Ioan Ovidiu Dumitru din partea PP-DD.

Anca Boagiu doreşte să obţină al patrulea mandat în Parlament, după ce a avut trei mandate consecutive din 2000 până în 2012. Ea a fost remarcată public în anul 2000 când a preluat şefia Ministerului Transporturilor de la Traian Băsescu pentru circa şase luni. Ulterior, odată cu preluarea guvernării de către Alianţa D.A. în 2005, a preluat şefia Ministerului Integrării Europene până în aprilie 2007. Boagiu a preluat din nou Ministerul Transporturilor în septembrie 2010, după ce Radu Berceanu a renunţat la portofoliu. Actualul senator PDL mai este cunoscut şi pentru faptul că a fost reprezentantul Partidului Democrat în cadrul Internaţionalei Socialiste, la momentul la care formaţiunea era afiliată acestei organizaţii.

În ultimii patru ani de mandat, Anca Boagiu nu a reuşit să-şi sporească averea. Ea deţine în continuare o casă de locuit în Bucureşti şi un apartament în Constanţa, precum şi un autoturism Seat Leon. Senatorul PDL declară aceeaşi valoare a bijuteriilor de 15.000 de euro, tacâmuri, vase, vaze şi icoane de 7.000 de euro, precum şi obiecte de artă de 20.000 de euro. În ceea ce priveşte economiile, Boagiu a reuşit să acumuleze în contul pentru un plan de investiţii 2000-2026 deschis la ING Bank 30.950 de lei, faţă de 1.750 de lei declaraţi în 2008. De asemenea, Boagiu înregistrează aceleaşi datorii de 40.000 de euro şi 288.660 de lei.

Theodor Paleologu se află la a doua candidatură la alegerile parlamentare. El a obţinut mandatul de deputat în 2008, în colegiul din sectorul 2, după ce a fost timp de trei ani ambasador al României în Danemarca şi Islanda. Paleologu a ocupat timp de un an de zile, între 2008 şi 2009, postul de ministru al Culturii, însă pierde acest portofoliu în momentul ieşirii PSD de la guvernare deoarece ministerul este alocat preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor.

În 2011, Paleologu intră în cursa pentru şefia PDL, la Convenţia Naţională, în competiţie cu Emil Boc şi Vasile Blaga. După un discurs savuros, dar care n-a determinat obţinerea unui mare număr de voturi din partea delegaţilor, deputatul PDL şi-a depus candidatura pentru un post de vicepreşedinte în conducerea partidului, funcţie în care a fost validat.

Un an mai târziu, la Convenţia PDL din 2012, Paleologu a ajuns secretar executiv al partidului, preferând să-l susţină pe Cristian Preda pentru a deveni prim-vicepreşedinte al partidului.

Nonconformist în limbaj, o declaraţie a sa din anul 2009 a devenit celebră, Paleologu spunând atunci că Traian Băsescu este "o pleaşcă" pentru PDL.

Theodor Paleologu este cunoscut şi pentru susţinerea revenirii la regimul monarhic în România.

El este şi unul dintre puţinii politicieni care folosesc bicicleta pentru a se deplasa în Capitală. Paleologu este şi deţinătorul unei colecţii de papioane. De asemenea, este fumător de pipă.

Cu ocazia alegerilor locale din acest an, deputatul PDL şi-a depus candidatura pentru Primăria Sectorului 1, împotriva lui Andrei Chiliman, însă a obţinut un scor de 14%.

Paleologu deţine 45 de hectare de teren agricol în judeţul Galaţi, iar în Bucureşti 400 mp teren intravilan, o casă de 400 mp şi un apartament de 130 mp. În ceea ce priveşte economiile deputatului PDL, acestea au scăzut de la 40.000 de euro la 37.000 de euro. Cu toate acestea, el a reuşit să achite un credit de 10.000 de euro, care era scadent în 2009.

Dan Cristian Popescu îşi încearcă norocul în cursa pentru un mandat de deputat după ce la alegerile locale din acest an a ţinut să devină candidatul USL în sectorul 2 din Bucureşti, împotriva lui Neculai Onţanu (UNPR). Chiar dacă a avut susţinerea lui Călin Popescu Tăriceanu şi chiar a început precampania electorală cu multă vreme înaintea scrutinului, Dan Cristian Popescu a fost refuzat de conducerea PNL. Antonescu a preferat să aloce PSD această candidatură în sectorul 2, în schimbul celei din sectorul 6 promisă lui Rareş Mănescu. În cele din urmă, Popescu i s-a alăturat fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu şi a devenit vicepreşedinte al Forţei Civice.

Conform declaraţiei de avere, Popescu are două terenuri agricole în localităţile Dascălu şi Frumuşani, de 2.000 de metri pătraţi şi, respectiv, 100.000 de metri pătraţi. Totodată, el are în proprietate două case de vacanţă în Statele Unite, la Hollywood, de 140 de metri pătraţi şi, respectiv, 170 de metri pătraţi, cumpărate în 2005 şi 2008.

În plus, vicepreşedintele FC are cinci apartamente în Bucureşti, cu suprafeţe între 33 de metri pătraţi şi 84 de metri pătraţi, dar şi o casă de locuit în Capitală de 104 metri pătraţi. Popescu mai are un automobil Lexus şi bijuterii de 150.000 de euro, obiecte de artă şi cult de 25.000 de euro şi ceasuri de 50.000 de euro. În conturile bancare, el cumulează 6.735.012 de lei, 830.700 de euro şi 701.500 de dolari.

De asemenea, Popescu a acordat împrumuturi de 1.550.000 de euro lui Vladimir Marinescu, dar şi unor "diverse cunoştinţe". Mai mult, el are acţiuni la BRD, BVB, Fondul Proprietatea, Remat Maramureş, SIF 1, SIF 2, SIF 3, SIF 4, SIF 5, Petrom, Transelectrica, Transgaz, Banca Transilvania şi Zarea cu o valoare totală de 3.437.334 de lei.

Liderul UNPR, Gabriel Oprea, vrea încă patru ani în Parlament, după opt ani ca deputat. Fost lider PSD apropiat de Năstase, plecat din partid pentru a forma UNPR şi a se alătura PDL la guvernare, Oprea reînnoadă relaţiile cu social-democraţii după căderea Cabinetului Ungureanu, în primăvara acestui an, iar la parlamentare candidează din partea USL.

Fost prefect al Capitalei şi ministru delegat pentru Administraţie în guvernarea Năstase, Gabriel Oprea este numit "şeful mafiei personale a lui Adrian Năstase", de către Traian Băsescu, în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2004.

La finalul anului 2008 şi în prima jumătate a lunii ianuarie 2009, Oprea a fost ministru al Administraţiei şi Internelor din partea PSD în Guvernul PSD-PDL condus de Emil Boc. Oprea demisionează din această funcţie pe fondul unui scandal privind numirile făcute în structurile de informaţii ale MAI. La scurt timp, demisionează şi din PSD, în contextul în care era previzibilă excluderea sa din partid. În decembrie 2009 este validat în al doilea guvern condus de Emil Boc pe funcţia de ministru al Apărării, funcţie pe care nu o mai părăseşte până la căderea Cabinetului Ungureanu.

La începutul lui 2010, în aproprierea congresului PSD organizat în primăvară, pune bazele UNPR cu foşti social-democraţi. După congresul PSD la care este ales preşedinte al partidului Victor Ponta, în UNPR se înscriu atât parlamentari care părăsesc PSD, cât şi parlamentari din partea PNL, care consolidează majoritatea din Legislativ pentru guvernul Boc.

În 2010, Traian Băsescu declara că l-a "reevaluat" pe Gabriel Oprea.

Deşi, imediat după căderea Cabinetului Ungureanu, Oprea reînnoadă relaţiile cu PSD, în această vară, Gabriel Oprea şi partidul său au evitat să se amestece în criza politică declanşată pentru demiterea lui Traian Băsescu.

Totuşi, Oprea este susţinut de USL la alegerile parlamentare din decembrie.

Dacă în 2008 Oprea a fost ales deputat în judeţul Ilfov, de această dată liderul UNPR candidează în sectorul 2 din Bucureşti, fief al primarului Neculai Onţanu, şi el lider al UNPR.

În cei patru ani petrecuţi în Parlament, Oprea şi-a sporit averea cu un teren intravilan în Voluntari de 950 mp., pe lângă terenul intravilan pe care îl avea de 3.245 mp. El a rămas cu cele trei case de locuit, două în Bucureşti şi una în Voluntari, de 828 mp., 467 mp. şi 817 mp., dar şi cu cele două apartamente din Bucureşti, de 64 mp. şi 75 mp. De asemenea, liderul UNPR şi-a păstrat casa de vacanţă din Constanţa de 71 mp. şi spaţiul comercial de 74 mp.

Oprea mai are două autoturisme, marca Volkswagen şi Mercedes, precum şi bijuterii şi obiecte de cult de 60.000 de euro.

În ceea ce priveşte conturile bancare, liderul UNPR a ajuns de la 33.560 de lei în urmă cu patru ani, la 94.307 de lei şi 159.042 de euro. Pe de altă parte, el ar fi recuperat cei 48.000 de euro acordaţi ca împrumut conform declaraţiei din 2008. Mare parte din veniturile sale au fost realizate prin închirierea locuinţelor deţinute în Voluntari şi Bucureşti.

 

SECTORUL 3: Eugen Nicolăescu vs. Sulfina Barbu, Cristian Rădulescu vs. Daniel Barbu, Ecaterina Andronescu vs. Sandra Pralong

În sectorul 3, cea mai aşteptată confruntare este cea dintre deputatul PNL Eugen Nicolăescu şi politologul Daniel Barbu, pe de o parte, şi liderul PDL Sulfina Barbu şi senatorul PDL Cristian Rădulescu, de cealaltă parte.

Liberalul Daniel Barbu, din partea USL, intră în cursa pentru un mandat senatorial în colegiul 5, împotriva lui Cristian Rădulescu, liderul senatorilor PDL, ales în 2008 tot în sectorul 3, dar în colegiul 6. În competiţie s-a mai înscris şi Mihaela Florescu din partea PP-DD.

Împreună cu Daniel Barbu, în colegiul 10 pentru Camera Deputaţilor şi-a înscris candidatura liderul TNL Florin Alexe, concurat de ţărănista Marilena Lăcătuş, susţinută de ARD şi de Doru Prioteasa susţinut de PP-DD. În aceeaşi echipă se află şi deputatul Eugen Nicolăescu, care şi-a depus candidatura în colegiul 11 pentru Camera Deputaţilor, colegiu reprezentat până acum în Parlament de Sulfina Barbu (PDL) doritoare de un nou mandat. Barbu este concurată şi de Virgil Marian Cosma, susţinut de PP-DD.

De asemenea, candidează în colegiul 14 pentru un nou mandat deputatul PDL Dan Radu Zătreanu. Acesta se va confrunta din partea USL cu Gabriela Podaşcă (PSD), dar şi cu Ion Jinga (PP-DD).

În colegiul senatorial 6 din sectorul 3, cel mai mare din Capitală, ministrul Educaţiei, vicepreşedintele PSD Ecaterina Andronescu, doreşte să obţină un nou mandat de senator, după ce în 2008 a fost aleasă în sectorul 5, susţinută de Marian Vanghelie. Competitorul Ecaterinei Andronescu din partea ARD este ţărănista Sandra Budiş (Pralong), în timp ce PP-DD l-a înscris pe Cristian Adrian Tudose.

În lupta pentru mandatul de deputat în colegiul 12 s-a înscris din partea USL Raluca Ispir (PNL), care intenţionează să-l învingă pe actualul deputat ales în 2008, fost ministru, Cristian Petrescu (PDL). Pentru acelaşi colegiu candidează şi Andreea Anca Alexandrescu din partea PP-DD.

Ioan Vulpescu (PSD), apropiat al lui Ion Iliescu, vrea să-şi adjudece mandatul de deputat din colegiul 13. El se va confrunta cu Maria Mirela Dinu (PDL) şi cu fostul deputat Viorel Pană (PP-DD).

Adrian Alin Petrache (PSD) va candida în colegiul 15 pentru Camera Deputaţilor, în care în actuala legislatură a fost ales Silviu Prigoană. Acesta a hotărât să nu mai candideze, iar în locul său a fost înscris în cursa electorală Constantin Cerbulescu (PDL), iar din partea PP-DD - Daniel Marinescu.

Eugen Nicolăescu se află pentru a patra oară în cursa electorală pentru obţinerea unui mandat deputat. Actual preşedinte interimar al PNL Bucureşti, Nicolăescu a fost ministru al Sănătăţii în Cabinetul Tăriceanu, iar din 2007 până în 2009 a fost vicepreşedinte al PNL. Cu ocazia congresului PNL din 2009, acesta nu reuşeşte să obţină nici măcar statutul de membru în Biroul Politic Central al partidului. La congresul din 2010, Nicolăescu nu şi-a mai depus candidatura pentru nicio funcţie, având însă poziţia de vicelider al deputaţilor PNL.

Nicolăescu a înregistrat două mandate de deputat de Mureş, iar în 2008 a fost ales într-un colegiu din Călăraşi.

În urma mandatului început în 2008, deputatul PNL înregistrează în minus un apartament de 40 de mp deţinut în sectorul 6 din Capitală, însă beneficiază în plus de un autoturism VW Passat în valoare de 37.000 de lei. Dacă în urmă cu patru ani conturile sale erau pe zero, acum Nicolăescu are 34.707 de lei şi 601 euro. Acesta este prim-vicepreşedinte al Camerei Auditorilor Financiari, funcţie pentru care a beneficiat în 2011 de o indemnizaţie de 13.718 de lei.


Sulfina Barbu încearcă să obţină al doilea mandat de deputat, în acelaşi colegiu în care a fost aleasă în 2008. Ea a deţinut funcţia de ministru al Mediului în guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu până în 2007, când Partidul Democrat a părăsit guvernarea. Barbu este din 2006 liderul Organizaţiei de Femei a PDL, fiind membră a Partidului Democrat din 1997. În actuala legislatură ea a fost preşedinte al Comisiei de administraţie din Camera Deputaţilor până în toamna lui 2011. La Convenţia PDL de anul trecut şi-a depus candidatura pentru funcţia de secretar general al PDL, însă a pierdut competiţia în faţa lui Ioan Oltean. În septembrie 2011, este desemnată ministru al Muncii în guvernul condus de Emil Boc, după ce consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a fost demis.

Sulfina Barbu a candidat în iunie la Primăria Sectorului 4, însă fără şansă în faţa edilului Piedone.

Deşi în 2005, când a devenit prima dată ministru, era catalogată drept cel mai sărac membru al Cabinetului, averea Sulfinei Barbu a sporit de atunci. În ultimul mandat, Barbu şi-a construit o casă de vacanţă de 148 mp. în Tulcea, pe lângă apartamentul din Bucureşti de 176 mp. şi casa deţinută în Prahova de 170mp. Ea mai are 4.147 mp de teren intravilan în Tulcea, Prahova şi Bucureşti şi 4.590 mp. de teren agricol în Prahova. Fostul ministru şi-a păstrat aceeaşi valoare din 2008 în cazul bijuteriilor (15.000 de euro), dar şi-a redus economiile la bănci de la 60.486 de euro şi 64.000 de lei, la 19.415 euro şi 68.452 de lei.

Totuşi, în aceşti patru ani de zile a reuşit să achite 122.325 de euro în contul creditului contractat la Raiffeisen Bank, a cărui scadenţă este în 2026 şi din care mai are de achitat 59.043 de euro.

Cristian Rădulescu este de 18 ani în Parlament şi se află în cursa electorală pentru încă patru. În 1990 el a devenit deputat de Neamţ pe listele FSN, iar la momentul scindării formaţiunii s-a aflat între cei care pun bazele Partidului Democrat. În 2004 este reales deputat, dar în Vaslui, iar în 2008 devine senator de Bucureşti în sectorul 3. Medic de profesie, Rădulescu a fost în legislativ în mod constant membru în Comisia de sănătate a Camerei Deputaţilor şi liderul delegaţiei parlamentare pe lângă OSCE.

În legislatura 2004-2008 a fost lider grupului parlamentar PDL din Camera Deputaţilor, iar din octombrie 2010 a preluat şefia grupului senatorilor democra-liberali, după Traian Igaş.

Rădulescu a intrat în luna iunie a acestui an în atenţia ANI, care a constatat că nu poate justifica 122.475 de euro din averea sa. ANI a precizat că senatorul a realizat din 2008 până în prezent venituri de 1.929.395 de lei, pe când în aceeaşi perioadă a cheltuit 2.480.532 de lei, motiv pentru care inspectorii de integritate au sesizat Curtea de Apel Bucureşti.

Această situaţie a făcut să primească un aviz negativ din partea Comisiei de etică a ARD condusă de Monica Macovei, însă candidatura sa a fost validată prin girul conducerii PDL.

Ecaterina Andronescu, ministru al Educaţiei, termină cel de-al patrulea mandat în Parlament. Ea şi-a depus candidatura pentru un nou mandat senatorial în cel mai mare colegiu din Bucureşti, cel din sectorul 3, după ce în 2008 a devenit senator în sectorul 5, fiind susţinută de Marian Vanghelie, alături de care a apărut şi pe afişele electorale cu menţiunea "garantat".

Andronescu a fost de trei ori ministru al Educaţiei, numărându-se printre titularii portofoliului cu cea mai lungă activitate în această funcţie. Mandatele sale nu au fost lipsite de controverse, de la celebrul scandal "Spiru Haret" la recenta propunere de instituire a Bacalaureatului profesional. De altfel, Andronescu este şi autoarea iniţiativei legislative privind admiterea în învăţământul superior a celor care nu au trecut examenul de Bacalaureat, formulată în perioada în care se afla în opoziţie.

Ecaterina Andronescu a avut în Ministerul Educaţiei mai întâi funcţia de secretar de stat pentru învăţământ superior, în intervalul 1995-1996. Apoi, în perioada 2000-2003, a fost ministrul Educaţiei şi Cercetării, dar nu şi-a dus mandatul la bun sfârşit fiind revocată de premierul de atunci Adrian Năstase, în iunie 2003.

Andronescu a revenit la conducerea Ministerului Educaţiei, în 2008, în Guvernul format de PDL şi PSD, părăsind funcţia odată cu plecarea social-democraţilor de la guvernare. Anul acesta a prelua Ministerul Educaţiei pentru a treia oară, în guvernul condus de Victor Ponta, după scandalurile legate de nominalizarea Corinei Dumitrescu şi a lui Ioan Mang.

Chiar de la formarea Cabinetului Ponta, numele său a fost vehiculat pentru portofoliul Educaţiei, însă aceasta nu a fost nominalizată, ea având un proces cu ANI care o acuza de conflict de interese. Însă, în 15 mai, Ecaterina Andronescu a câştigat la Curtea de Apel Bucureşti procesul cu Agenţia Naţională de Integritate privind conflictul de interese, instanţa dispunând anularea deciziei ANI potrivit căreia Andronescu a fost în timpul mandatului de ministru al Educaţiei, în anul 2009, şi manager în cadrul unui proiect POSDRU. Agenţia Naţională de Integritate a declarat recurs la decizia Curţii de Apel Bucureşti, care se va judeca la instanţa supremă.

Totuşi, Andronescu mai are un proces cu ANI, privind decizia prin care a fost declarată în stare de incompatibilitate, ea având simultan funcţia de senator şi pe cea de rector al Universităţii Politehnice.

Actualul ministru al Educaţiei a intrat în PSD în 1996, când a candidat pentru Camera Deputaţilor. Cu ocazia congresului PSD din 2006 obţine poziţia de vicepreşedinte al PSD, pentru ca la congresul din primăvara lui 2010 să fie vicepreşedintele PSD care a obţinut cel mai mare număr de voturi din partea delegaţilor. Ea a beneficiat cu această ocazie de susţinerea a 1070 de delegaţi, număr mai mare decât votul obţinut de noul preşedinte al partidului, Victor Ponta, care a fost ales cu 856 de voturi.

Ecaterina Andronescu a dovedit abilitate politică, reuşind să se menţină în prima linie a partidului şi să aibă relaţii bune de-a lungul timpului cu Ion Iliescu, Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta şi Marian Vanghelie, indiferent de conflictele dintre aceştia.

Andronescu este în prezent şi preşedinte interimar al organizaţiei PSD Bucureşti.

Conform declaraţiei de avere, Ecaterina Andronescu deţine un apartament în sectorul 6 din Bucureşti, de 140 mp., cumpărat în anul 2006, un autoturism Toyota cumpărat în anul 2009 şi 266.000 de lei în conturile bancare.

 

SECTORUL 4: Dan Voiculescu vs. Iulian Crăciun, Victor Ciorbea vs. ţărănistul Alexandru Ştefănescu

În sectorul 4, candidează pentru un mandat senatorial fostul premier Victor Ciorbea, susţinut de PNL în colegiul 7 în locul actualului senator Cristian Ţopescu. Ciorbea este contracandidat din partea ARD de ţărănistul Alexandru Ştefănescu, dar şi din partea PP-DD de Teodor Marin.

În echipa lui Ciorbea se află conservatorul Claudiu Andrei Tănăsescu, candidat pentru Camera Deputaţilor în colegiul 16, al fostului deputat PC Sergiu Andon. Tănăsescu este concurat de Veronica Toma (PDL) şi de Grigore Popa (PP-DD).

Alături de Ciorbea candidează şi fostul conservator Bogdan Diaconu (PSD) care vizează mandatul de deputat în colegiul 17, în competiţie aflându-se şi Marian Radu Popescu (PDL) şi Mircea Irim-Chen (PP-DD)

În celălalt colegiu de Senat din sectorul 4 candidează din nou Dan Voiculescu, fiind contracandidat de Iulian Crăciun din partea ARD, dar şi de Doina Pârcălabu (PP-DD).

La Camera Deputaţilor candidează pentru un nou mandat Nicolae Bănicioiu (PSD), în colegiul 18, după ce din 2008 a reprezentat în Parlament teleormănenii. În aceleaşi colegiu şi-au mai depus candidatura şi George Aristide Minculescu din partea ARD, susţinut de Forţa Civică, dar şi Mihaela Olaru (PP-DD).

O altă candidatură în tandem cu Voiculescu este cea a academicianului Dinu Giurescu (PC), concurat de Mircea Raicu (PDL) şi avocatul Cătălin Fenechiu (PP-DD), în colegiul 19 pentru Camera Deputaţilor.

Victor Ciorbea revine pe scena politică la 14 ani după ce a fost prim-ministru, în încercarea de a obţine un mandat de senator pe listele PNL. Ciorbea a demisionat în 1998 din funcţia de premier, ca urmare a unui scandal declanşat de ministrul Transporturilor de la acea vreme, Traian Băsescu. Acesta îl acuza în martie 1998 pe şeful Guvernului din care făcea parte că, "departe de a fi un om cinstit, premierul Ciorbea e un biet profitor în realitate".

Ulterior, Ciorbea a rămas membru al PNŢCD după ce formaţiunea a pierdut statutul de partid parlamentar la alegerile din 2000. S-a numărat printre cei care au încercat să pună capăt sciziunilor din partid, iar în iunie 2011 a fost ales preşedinte al PNŢCD, colaborând cu Aurelian Pavelescu. În cele din urmă a pierdut acest statut deoarece a intrat în conflict cu Pavelescu, care a obţinut în instanţă dreptul asupra ştampilei PNŢCD.

În toamna acestui an, Ciorbea s-a înscris în PNL pentru a putea candida la alegerile parlamentare, benficiind de o derogare de vechime din partea conducerii PNL.

În paralel, Ciorbea a activat ca avocat, iar una dintre cauzele acestuia a vizat despăgubirile solicitate de fostul lider ţărănist Ion Diaconescu pentru cei 17 ani petrecuţi în închisorile comuniste. În proces, Diaconescu a solicitat despăgubiri de 18 milioane de euro, dar Tribunalul Bucureşti a admis plata a 500.000 de euro reprezentând daune morale.

Conform declaraţiei de avere, fostul premier are datorii de 1.305.000 de euro provenite dintr-un credit personal, trei credite ipotecare şi un contract de împrumut. El mai declară venituri obţinute din avocatură de 380.710 lei anual, o sumă similară obţinând şi soţia sa, tot din avocatură.

Ciorbea deţine un teren intravilan de 420 de metri pătraţi şi o cotă parte de 3/8 dintr-un teren de 30 de hectare - intravilan, agricol şi forestier - situat în comuna Ponor, provenit dintr-o moştenire, restul fiind deţinut de mama sa, Eugenia Ciorbea. El are în proprietate o casă de locuit în Sectorul 1, cu o suprafaţă de 700 de metri pătraţi, şi deţine o cotă parte de 3/8 dintr-o casă situată în comuna Ponor, provenită dintr-o moştenire. De asemenea, el are bijuterii în valoare de 5.000 de euro, tablouri şi icoane de 15.000 de euro.

Dan Voiculescu a avut două mandate de senator din care a demisionat şi candidează pentru al treilea. El a devenit pentru prima dată parlamentar în 2004, după ce a încheiat o alianţă între PUR (actualul PC) şi PSD, condus atunci de Adrian Năstase. După ce Năstase a pierdut cursa prezidenţială în faţa lui Traian Băsescu, partidul condus de Dan Voiculescu se alătură Alianţei PNL-PD pentru a forma noul guvern condus de Călin Popescu Tăriceanu, asigurând majoritatea parlamentară împreună cu UDMR. În 2005, cooptarea partidului lui Voiculescu la guvernare este catalogată de preşedintele Traian Băsescu drept "soluţia imorală". Doi ani mai târziu, liderul PC devine artizanul primei suspendări din funcţie a şefului statului, conducând comisia parlamentară care redactează raportul în acest sens.

La momentul scoaterii PD din guvernul Tăriceanu, Voiculescu optează pentru susţinerea parlamentară a cabinetului alături de PSD. În septembrie 2007, el demisionează din Senat invocând faptul că majoritatea parlamentară nu a adoptat o serie de iniţiative legislative, precizând că gestul său nu ar avea legătură cu decizia CNSAS privind colaborarea cu Securitatea sub numele de cod Felix sau cu anchetele DNA în cazul său.

Cu toate acestea, în 2008 candidează pentru un nou mandat în sectorul 4 din Capitală, iar partidul său devine parte a guvernării PSD-PDL, dar fără portofolii ministeriale. Ca urmare a protocolului de colaborare, Voiculescu obţine poziţia de vicepreşedinte al Senatului în noua legislatură.

El demisionează din nou din Senat în iunie 2012, fapt care determină judecarea dosarului său privind privatizarea ICA de către Tribunalul Bucureşti, întrucât ICCJ şi-a transferat competenţa, potrivit legii. La începutul lunii decembrie 2008, Voiculescu fusese trimis în judecată, alături de alte 12 persoane, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare. Demisia lui Voiculescu din Senat a determinat mutarea procesului la tribunal, care a reluat procedurile, astfel că până la soluţionare faptele imputate de DNA se pot prescrie.

Dan Voiculescu este cel care l-a promovat ca preşedinte al PC pe Daniel Constantin, care a fost ales în fruntea partidului în 2010. Un an mai târziu, Voiculescu negociază încheierea Alianţei de Centru-Dreapta între PNL şi PC, fapt care a fost oficializat în ianuarie 2011.

În ceea ce priveşte averea fondatorului PC, acesta deţine prin intermediul celor două fiice controlul asupra trustului de presă Intact, care cuprinde mai multe televiziuni, posturi de radio şi publicaţii. De asemenea, el este acţionarul grupului GRIVCO, societate prin intermediul căreia a încheiat un mare număr de contracte cu instituţii sau societăţi de stat.

ARD propune împotriva lui Dan Voiculescu o candidatură ce vrea să spargă tiparele. Din partea ARD, în acest colegiu candidează Iulian Crăciun, în vârstă de 34 de ani, care suferă de atrofie spinală musculară tip 3. El a absolvit Facultatea de Electronică a Universităţii Politehnice Bucureşti şi a pus bazele unei firme în IT, este căsătorit şi are o fetiţă. Iulian Crăciun, care se deplasează într-un scaun cu rotile, a fost lovit, anul trecut, pe trecerea de pietoni, în timp ce traversa pe culoarea verde a semaforului, de către un Porsche Cayenne condus de Genică Boerică.

Iulian Crăciun candidează din partea ARD, fiind membru al Forţei Civice.

 

SECTORUL 5: Radu F Alexandru vs. Cătălin Croitoru, Georgian Pop vs. Cristina Trăilă, Chiriţă vs. Nicoară

În sectorul 5 principala confruntare urmează să se dea în colegiul senatorial 9, unde senatorul PDL Radu F. Alexandru îşi dispută viitorul mandat cu fostul său coleg de partid Cătălin Croitoru, care a fost ales în 2008 deputat din partea PDL, dar apoi a trecut la PSD. Radu F Alexandru a fost până acum senator în sectorul 6, în timp ce Croitoru a reprezentat în Camera Deputaţilor un colegiu din sectorul 3. În confruntare cu cei doi mai intră şi directorul general al OTV, Diana Voiculescu, susţinută de PP-DD.

În echipa lui Croitoru se bate pentru un nou mandat de deputat Dumitru Chiriţă (PSD), contracandidat de Radian Doru Tufă (PDL), dar şi de fostul senator al PNL Romeo Nicoară, care de această dată se află pe lista PP-DD.

De asemenea, deputatul PSD Georgian Pop, ales în 2008 într-un colegiu din sectorul 2, vrea să obţină de această dată un nou mandat în colegiul 21 pentru Camera Deputaţilor. El se va afla în competiţie cu fostul preşedinte al ANRMAP, Cristina Trăilă, care face echipă cu Radu F Alexandru, iar din partea PP-DD cu Ilie Potecaru.

Al doilea colegiu pentru Senat din sectorul 5 este fără o confruntare spectaculoasă, în cursă intrând senatorul PSD Florian Popa, Adrian Ciocâlteu (ARD) şi Daniel Schmid (PP-DD).

În tandem cu Florian Popa vor candida pentru câte un nou mandat de deputat Oana Niculescu Mizil (PSD) şi Alina Gorghiu (PNL).

Gorghiu este concurată în încercarea de a-şi menţine mandatul de deputat de Lucian Diaconescu de la Forţa Civică, din partea ARD, dar şi de Julia Zorkoczy (PP-DD).

În colegiul 23 pentru Camera Deputaţilor, unde candidează Mizil, şi-au mai depus candidatura Teodor Drăgan (PDL) şi Alexandru Dragoș Ioniță (PP-DD).

Radu F. Alexandru, aflat la finalul celui de-al treilea mandat de senator, doreşte să obţină un nou mandat în sectorul 5 din Bucureşti, după ce în urmă cu patru ani devenea senator în sectorul 6. De profesie dragmaturg şi prozator, el a activat încă din 1990 în Ministerul Afacerilor Externe. Din 1993 până în 1999 este membru al Partidului Democrat, apoi se înscrie în PNL. Face parte din gruparea lui Theodor Stolojan care în 2006 părăseşte PNL şi înfiinţează Partidul Liberal Democrat. Odată cu fuziunea dintre PD şi PLD, Radu F. Alexandru devine candidat la alegerile din 2008.

În cei patru ani cât a fost în Parlament, Radu F. Alexandru a reuşit să strângă 38.000 de lei şi 85.455 de euro, dar a rămas fără un apartament de 79 mp. în Capitală, în urma divorţului de anul trecut. Acesta mai deţine însă o casă de locuit în Bucureşti de 282 mp. şi o casă de vacanţă de 453 mp. la Poiana Ţapului, unde mai are şi o suprafaţă de teren de 459 mp.

Cătălin Croitoru, ales în 2008 pe listele PDL, candidează pentru alţi patru ani în Parlament din partea PSD. El a devenit membru al PDL în 1998, iar din 2000 până în 2008 a activat în structurile sindicale ale CNSLR Frăţia şi Cartel Alfa. Până în primăvara lui 2012, Croitoru a activat în grupul PDL din Camera Deputaţilor, fiind însă între cei care au votat pentru demiterea Cabinetului condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Croitoru s-a aflat în mai multe rânduri, în perioada guvernării Emil Boc, între contestatarii reformei educaţiei promovate de Daniel Funeriu.

Oana Niculescu Mizil a devenit deputat în sectorul 5 în 2008, fiind susţinută de primarul Marian Vanghelie, cei doi dezvăluind public recent că s-au despărţit de vechii parteneri de viaţă şi că au o relaţie.

Anterior, Mizil a obţinut cu ajutorul lui Marian Vanghelie poziţia de preşedinte al filialei PSD din Călăraşi, de unde a fost demisă de către actualul preşedinte al partidului, Victor Ponta. De altfel, ea a avut mai multe declaraţii critice la adresa noii conduceri a PSD, iar în urma schimbării sale din funcţie a părăsit partidul. Mizil a cochetat cu partidul înfiinţat de Dan Diaconescu, însă în toamna acestui an a fost reprimită în PSD şi a primit susţinerea pentru a deveni candidatul USL pentru un nou mandat de deputat.

Oana Mizil declară bijuterii de 850.000 de euro, un apartament pe numele său şi un teren intravilan de 8.744 mp. în Snagov (Ilfov). De asemenea, ea declară că a acordat un împrumut de 680.000 de euro unei persoane private şi că deţine trei societăţi comerciale, cărora le-a împrumutat în total 378.000 de lei. Mizil a contractat credite de 1.520.000 de euro şi 178.000 de franci elveţieni.

 

SECTORUL 6: Becali vs. Udrişte, Dobriţoiu vs. Ivăşchescu, Mutu vs. Jipa

Sectorul 6 este cel în care ministrul Apărării, Corneliu Dobriţoiu, va face echipă cu omul de afaceri George Becali, împotriva fostului secretar de stat Nicolae Ivăşchescu şi a directorului de investiţii Metrorex, Gheorghe Udrişte.

Mai exact, Dobriţoiu va candida în colegiul 11 din partea PNL, unde îşi dispută mandatul de senator cu fostul secretar de stat Nicolae Ivăşchescu (PDL), dar şi cu Oliviu Orhei (PP-DD).

În echipa ministrului Apărării candidează, tot din partea PNL, omul de afaceri George Becali în colegiul 25 pentru Camera Deputaţilor, care va intra în competiţie cu Gheorghe Udrişte (PDL) şi generalul Mircia Chelaru (PP-DD).

Totodată, în tabăra USL mai candidează fondatorul HiQ, Mihai Sturzu (PSD), care urmăreşte să obţină mandatul de deputat în colegiul 24 de la actualul deputat PDL Florian Geantă. În cursă a mai intrat şi Marcel Sorin Puşcaş susţinut de PP-DD.

O altă confruntare va avea loc în colegiul 12 pentru Senat, unde fostul democrat-liberal Gabriel Mutu urmăreşte să obţină un nou mandat de această dată susţinut de PSD. Împotriva sa va candida din partea PP-DD actualul deputat Florin Ruxandra Jipa, care a fost aleasă în 2008 pe lista PSD. Al treilea candidat pentru fotoliul de senator în acest colegiu este Valeriu Todiraşcu, susţinut de ARD.

În colegiul 26 pentru Camera Deputaţilor candidează Răzvan Horia Mironescu (PNL), Ştefan Vlaston (ARD) şi Tiberiu Maxim (PP-DD).

Actualul deputat PC Florea Damian doreşte să obţină un nou mandat în colegiul 27. Damian este concurat de Iulian Mihai Anghel (PDL) şi de liderul PP-DD Bucureşti, Radu Paul Orzaţă.

În colegiul 28 pentru Camera Deputaţilor, candidează Ion Bogdan Mihăilescu (PSD), Silviu Văduva (PDL) şi Mircea Magherescu (PP-DD).

George Becali, ajuns europarlamentar în urma unui pact încheiat cu liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, va intra pentru a doua oară în cursa pentru un mandat de deputat. Omul de afaceri şi-a mai depus candidatura la parlamentare în 2008, împotriva Oanei Niculescu Mizil, când a obţinut 15% din voturi spre deosebire de contracandidatul său – 50,7 %.

După acel moment, Becali şi-a menţinut poziţia de preşedinte al PNG, însă nu a mai finanţat substanţial partidul pentru a intra în competiţiile electorale. El şi-a dat demisia din propriul partid cu ocazia alegerilor europarlamentare din 2009, când a candidat pe lista PRM şi a obţinut fotoliul de europarlamentar.

Omul de afaceri a părăsit pentru a doua oară propriul partid în luna octombrie a acestui an, când s-a înscris în PNL pentru a putea candida la alegerile parlamentare din partea USL.

Înţelegerea cu preşedintele PNL, Crin Antonescu, a stârnit ample dezbateri legate de oportunitatea ca Becali să devină membru PNL, existând nemulţumiri chiar în formaţiunea liberală în legătură cu această asociere.

Becali precizează în declaraţia de avere depusă la înscrierea candidaturii că are cu 17 hectare teren intravilan în Bucureşti mai puţin faţă de 2011, dar şi că a acordat împrumuturi de peste 56 de milioane de euro. Omul de afaceri deţine 340 de hectare de teren agricol în Voluntari, Otopeni, Baloteşti şi Piteşti. De asemenea, el mai are 22 de hectare teren forestier în Voluntari şi 24 de hectare teren intravilan în Sectorul 1 şi Sectorul 2 din Bucureşti.

Faţă de anul 2011, Becali declară că deţine în Sectorul 1 din Capitală cu 17 hectare mai puţin din terenul intravilan obţinut în anul 2007, dar şi faptul că nu mai are în proprietate terenul agricol din Brăila.

Eurodeputatul nu a menţionat nici casa din centrul Capitalei, din Aleea Alexandru, nici casa din Pipera.

În acelaşi timp, Becali are bijuterii diverse şi ceasuri de 300 de mii de euro, dar şi un bloc în Zimnicea cu 100 de locuinţe sociale în construcţie, în valoare de 1.000.000 de euro. În plus, el are alte şase blocuri de cinci etaje cu o suprafaţă de 84.775 de metri pătraţi.

George Becali nu menţionează că ar avea conturi bancare de peste 5.000 de euro sau bunuri înstrăinătate în ultimul an de zile. În plus, Becali nu declară niciun fel de venituri în ultimul an sau avantaje obţinute de peste 500 de euro, chiar dacă în calitate de europarlamentar beneficiază atât de indemnizaţii, cât şi de diurne de deplasare sau acoperirea cheltuielilor pentru cabinetul de europarlamentar.

Omul de afaceri precizează că deţine 85,71% din acţiunile de la SC Avicola Iaşi SA, în valoare de 25.064.765 de lei, 71,5% din acţiunile SC Arcom SA în valoare de 183.570.205 de lei, 90,7% din acţiunile SC UM Drăgăşani în valoare de 8.136.460 de lei, dar şi 33,33% din acţiunile European Imob. Develop cu o valoare de 128.400 de lei.

Potrivit declaraţiei de interese, Becali mai deţine 80% din acţiunile SC Romes SA în valoare de 1.529.940 de lei. Totodată, acesta a acordat împrumuturi totale de 36.531.454 de lei şi 48.700.000 de euro unor persoane fizice şi juridice.

Corneliu Dobriţoiu, ministrul Apărării, candidează pentru prima dată la alegerile parlamentare. Este membru PNL din 2006 şi a fost în perioada guvernării Tăriceanu secretar de stat în Ministerul Apărării. În 1994, Dobriţoiu a început să lucreze în cadrul structurii operative din MApN, mai întâi ca expert pe probleme de analiză politico-militară. Între anii 1998-2000, este ofiţer de Stat Major la Direcţia Cooperare şi Securitate Regională din cadrul Statului Major Militar Internaţional, Cartierul General NATO din Bruxelles. Reîntors în România, este promovat ca şef al Direcţiei Integrare Euro-Atlantică şi Relaţii Militare Internaţionale din MApN (2000-2004), iar în iunie 2006 este numit în funcţia de secretar de stat şi şef al Departamentului pentru politica de apărare şi planificare din cadrul MApN.

Dobriţoiu a fost susţinut de preşedintele PNL, Crin Antonescu, pentru a ocupa postul de ministru. El se află într-o relaţie de familie cu preşedintele PNL.

Numele fiului vitreg al lui Dobriţoiu, Dumitru Samson, apare în cercetările DNA privind desfăşurarea referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu din 29 iulie. De altfel, Samson a mai fost cercetat de DNA în anul 2008 şi ulterior trimis în judecată pentru complicitate la fals intelectual şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice pentru prejudicierea statului cu 1,5 milioane de euro.

Conform declaraţiei de avere, ministrul Apărării deţine un apartament în Bucureşti de 168 mp., o casă de vacanţă în comuna Găneasa de 394 mp. şi un teren în aceeaşi localitate de 4.600 mp. Dobriţoiu mai declară bijuterii de 20.000 de euro şi un credit scadent în 2023 de 250.000 de euro.

(Material realizat de Andi Manciu, andi.manciu@mediafax.ro)

Cine te reprezintă? Află totul despre politicienii aflaţi în funcţii publice!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici