ANALIZĂ: Atacurile la adresa Curţii Constituţionale - un precedent periculos, ce pune la îndoială statul de drept

Atacurile politice din ultimul timp la adresa Curţii Constituţionale (CC) creează cel mai periculos precedent, punând la îndoială deciziile luate atât de judecătorii constituţionali, cât şi de instanţele de judecată, iar nerespectarea hotărârilor lor de către parlamentari deschide calea abuzurilor.

4894 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Atacurile la adresa Curţii Constituţionale - un precedent periculos, ce pune la îndoială statul de drept

ANALIZĂ: Atacurile la adresa Curţii Constituţionale - un precedent periculos, ce pune la îndoială statul de drept (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Potrivit articolului 1 din Constituţie, România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

Acest articol statuează principiile pe care se bazează societatea, nu întâmplător "statul de drept" şi "pluralismul politic" fiind valorile a căror respectare este garantată de Curtea Constituţională.

Tot legea fundamentală stabileşte că statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale, iar Curtea Constituţională este cea care arbitrează între aceste puteri, ţinând cont de faptul că "în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".

Spectacolul ultimelor zile aruncă însă în desuetudine prevederile constituţionale, decizia politică de conjunctură substituindu-se celei a Curţii, Parlamentul, prin majoritatea parlamentară, devenind unic decident.

Mai degrabă o revizuire a Constituţiei ar fi calea către împlinirea ţelurilor formaţiunilor din actuala majoritate, dar până atunci legea fundamentală nu poate fi ignorată, chiar dacă reprezentanţi ai USL îşi doresc să preia complet puterea în câteva zile. Discursurile publice ale liderilor USL duc în mod direct către suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, considerat, potrivit spuselor premierului, o piedică în calea activităţii guvernamentale. Opinia sa este împărtăşită şi de Crin Antonescu, pentru care suspendarea preşedintelui ar fi o cale de a deveni primul om în stat, în condiţiile în care ar prelua şefia Senatului. În acest joc politic, care implică schimbarea preşedinţilor Camerelor şi suspendarea lui Traian Băsescu, este prinsă şi Curtea Constituţională, care, la solicitarea opoziţiei, ar putea fi chemată să se pronunţe asupra tuturor acestor acţiuni.

PNL şi PSD au perceput Curtea ca pe un obstacol după ce aceasta a decis, într-o singură zi, atât în favoarea participării lui Traian Băsescu la Consiliul European, cât şi în favoarea PDL, declarând neconstituţională legea uninominalului pur, propusă de Ponta şi Antonescu.

Nimeni nu este mai presus de lege, potrivit articolului 16 din Constituţie. Iar Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei, indiferent de componenţa acesteia şi de parcursul profesional şi politic al judecătorilor ei.

Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani. Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.

Astfel, Curtea Constituţională este constituită din jurişti desemnaţi de partidele politice, de-a lungul timpului fiind acuzată că ar face jocuri politice, însă politicul s-a supus deciziilor sale.

Ion Predescu (84 de ani) a fost numit judecător de Senat în 2004, pentru un mandat de 9 ani. Este absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1951) şi al Facultăţii de Filozofie. Profesia de bază este aceea de avocat pledant definitiv - Baroul Dolj. A deţinut mandate de senator PSD în toate legislaturile de după 1990, până în 2004. A fost membru în Comisia constituţională (iunie 1990 - septembrie 1996), preşedinte al Comisiei Juridice a Senatului (iunie 1990 - septembrie 1996), ministru al Justiţiei (2 septembrie 1996 - 12 decembrie 1996), vicepreşedinte al Comisiei Juridice a Senatului (decembrie 1996 - februarie 1998), secretar al Biroului Permanent al Senatului până în septembrie 1999, preşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii (octombrie 1999 - noiembrie 2000).

După încetarea, în 7 iunie 2010, a mandatului judecătorului Nicolae Cochinescu, Senatul şi-a desemnat cel de-al treilea judecător la CC, respectiv pe Iulia Antoanella Motoc (44 de ani). Ea a fost propusă de PDL, dar şi de grupul independenţilor. Motoc a absolvit în 1989 Facultatea de Drept din Bucureşti, iar, pentru puţin timp, a activat ca procuror la Giurgiu, apoi timp de cinci ani a fost judecător la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti. Este doctor în etică - Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie şi doctor în drept internaţional public - Universitatea "Paul Cezanne" Aix-Marseille.

Aspazia Cojocaru (65 de ani) a fost numită judecător de Camera Deputaţilor, în 2004, pentru un mandat de 9 ani, la propunerea PSD. A absolvit Facultatea de drept - Universitatea Bucureşti, promoţia 1972 şi a urmat cursurile Facultăţii Internaţionale de Drept Comparat, din Strasbourg, în 1978, 1980. Este doctor în drept şi a fost profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative - Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, profesor universitar - Facultatea de drept a Universităţii "Valahia" din Târgovişte, cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române. Aspazia Cojocaru a avut verdict de colaborare cu Securitatea ca poliţie politică de la CNSAS, care ulterior a fost anulat, în urma contestaţiei depuse de aceasta.

Tudorel Toader (52 de ani) a fost numit judecător de Camera Deputaţilor, în 2007, la propunerea PNL, pentru un mandat care expiră în 2016. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Al.I. Cuza" Iaşi , în 1986, iar în 2004 Colegiul Naţional de Apărare. Este doctor în ştiinţe juridice, specializarea Drept procesual penal. A fost profesor universitar la Facultatea de Drept a Universităţii "Al.I. Cuza" Iaşi, avocat în Baroul Iaşi (1991-2006), procuror la Procuratura Locală Panciu - Vrancea (1986-1990). Din 2004 este decan al Facultăţii de drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza".

Ce la mai "nou" judecător al CC desemnat, în 15 iunie 2010, de Camera Deputaţilor este Mircea Ştefan Minea (62 de ani), susţinut de PDL. El a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj, promoţia 1973, fiind profesor la aceeaşi universitate. Este doctor în drept din anul 1994.

Acsinte Gaspar (74 de ani) a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti în 1963, fiind numit la CC din 2004, de către preşedintele Ion Iliescu (PSD). În perioada 1963-1965 a fost judecător, în 1965-1989 - consilier, şeful sectorului juridic al Consiliului de Stat; 1989-1990 - şef de sector la Consiliul Frontului Salvării Naţionale; 1990-1996 - secretar general al Camerei Deputaţilor; 1996-2000 - deputat PSD, membru în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor (chestor, secretar şi vicepreşedinte); 2000 - deputat, în acelaşi an fiind numit în funcţia de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul.

Augustin Zegrean (58 de ani) a fost desemnat membru al Curţii Constituţionale de către preşedintele Traian Băsescu (PDL), în 2007, pentru un mandat de nouă ani. Este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (1980). Între 1980 şi 1988 a fost consilier juridic, după care a fost avocat în Baroul Bistriţa - Năsăud, specializat în drept civil şi comercial. Între 1990 şi 1992 a fost senator PD, vicepreşedinte al Comisiei juridice a Senatului, membru al Comisiei de redactare a Constituţiei. În 2004 a fost ales deputat, membru în Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.

Petre Lăzăroiu (59 de ani) şi a fost numit judecător al Curţii Constituţionale de către preşedintele Traian Băsescu în 2008, pentru un mandat care a expirat în 2010. El a preluat mandatul deţinut din 2001 de către Petre Ninosu, care a decedat în 26 iulie 2008. Lăzăroiu a fost numit în 3 iunie 2010, pentru un alt mandat, de 9 ani, de către Traian Băsescu. Lăzăroiu a absolvit în 1978 Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. A fost jurisconsult stagiar la Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc - Jilava în perioada: septembrie 1979 - iunie 1980; jurisconsult şi consilier juridic la Întreprinderea Mecanică de Utilaj Chimic Bucureşti în perioada: iunie 1980 - octombrie1993; judecător financiar la Curtea de Conturi a României în perioada octombrie 1993 - noiembrie 2003 şi preşedinte al Colegiului Jurisdicţional Bucureşti, în aceeaşi perioadă; avocat în Baroul Bucureşti în perioada mai 2004 - septembrie 2008; asistent universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir; în perioada 1992 - 1998; lector universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, din 1998. Petre Lăzăroiu a fost ales reprezentant al societăţii civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), însă acesta şi-a dat demisia în 27 martie 2008, după a doua sedinţă a Consiliului la care a luat parte, spunând că nu a ştiut că nu va avea calitatea de membru permanent în cadrul Consiliului, iar indemnizaţia primită este prea mică în raport cu veniturile pe care le avea ca avocat.

Numirea în 2010 a lui Lăzăroiu ca judecător al CC pentru un mandat de nouă ani, după ce a terminat mandatul de doi ani neîncheiat de Ninosu, a dechis calea unor discuţii privind constituţionalitatea desemnării sale la Curte. Conform alineatului 2 al articolului 142 din legea fundamentală, Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Astfel, voci au calificat desemnarea din 2010 a lui Lăzăroiu la CC ca un mandat prelungit, înnoit, rămânând însă la stadiul de comentariu.

Tot de Senat a fost numit şi Valentin Zoltan Puskas (63 de ani), în 2007, pentru un mandat de 9 ani. Este jurist, membru în Baroul de Avocatură Covasna. A fost ales senator pe listele UDMR în legislaturile din 1996, 2000 şi 2004. În Senat a deţinut funcţii de vicepreşedinte, în anii 2001 şi 2004 şi de secretar, în anii 1997-2000; 2002-2003; 2005-2007. A fost membru în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, 1999-2000; membru în Comisia economică, pentru industrii şi servicii, 1996-1998; membru în Comisia de buget, finanţe, bănci, 2001-2007.

Potrivit legii de organizare, Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din trei în trei ani, astfel că următoarele lupte pentru desemnarea succesorilor judecătorilor Predescu, Cojocaru şi Gaspar ar trebui să se dea în vara anului 2013.

Disputele însă au început vara aceasta, odată cu decizia Curţii Constituţionale privind conflictul juridic de natură constituţională "iscat" între preşedinte şi premier, după ce Victor Ponta a susţinut de la preluarea guvernării că el ar trebui să reprezinte România la Consiliul European. Curtea a decis că Traian Băsescu este cel ce trebuie să reprezinte statul român, însă Victor Ponta a trecut peste această decizie (nemotivată încă  de judecătorii constituţionali), astfel că preşedintele a rămas acasă.

La scurt timp, însuşi ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a reclamat incompatibilitatea judecătorilor constituţionali Augustin Zegrean şi Iulia Motoc, motiv pentru care aceştia ar trebui demişi din funcţie.

"Preşedintele Curţii Constituţionale (Augustin Zegrean, n.r.) s-a antepronunţat cu privire la speţa pe care CC a tranşat-o, cine ar trebui să meargă şi cine nu la Bruxelles, în luna mai, înainte de votul Parlamentului de adoptare a acelei declaraţii care aproba elementele de mandat ale prim-ministrului. Zegrean a făcut public declaraţii cu privire la faptul că preşedintele trebuie sa reprezinte România", a spus Corlăţean despre preşedintele CC.

Afirmaţiile din 27 iunie ale ministrului Justiţiei au venit după ce Curtea Constituţională a decis, cu majoritate de voturi, că preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului, această atribuţie putând fi delegată de către acesta, în mod expres, premierului.

Parlamentarii USL au discutat, luni, 2 iulie, despre o eventuală acţiune în instanţă împotriva judecătorilor Curţii Constituţionale sau retragerea mandatelor celor numiţi de Parlament, după verdictul în cazul reprezentării la Consilul European, rezultatul fiind schimbarea raportului de forţe în CC.

Marţi, 3 iulie, Curtea Constituţională a sesizat Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), Conferinţa Curţilor Constituţionale din Europa, precum şi celelalte instituţii europene, având în vedere situaţia deosebit de gravă, atacurile fără precedent la adresa Curţii Contituţionale şi a judecătorilor săi, precum şi ameninţările cu revocarea lor.

Prin activitatea lor, judecătorii Curţii Constituţionale, fideli jurământului depus, au asigurat respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.

Judecătorii constituţionali mai afirmă că toate atacurile din ultima perioadă echivalează cu desfiinţarea Curţii Constituţionale în componenţa actuală stabilită pe baza Constituţiei. Această măsură încalcă grav dispoziţiile art.145 din Constituţia României, în care se prevede că pe durata exercitării mandatului judecătorii sunt inamovibili - adică nu pot fi revocaţi.

Pentru garantarea imparţialităţii, Constituţia prevede reînnoirea Curţii cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, iar judecătorii să nu fie numiţi de una şi aceeaşi autoritate ci, într-o proporţie egală de câte trei judecători, de către Camera Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României, arată ei.

"Ne adresăm pe această cale atât Parlamentului, cât şi Preşedintelui României să ia poziţie faţă de măsurile ce se preconizează şi prin care se încalcă în mod flagrant Constituţia, normele democratice şi principiile statului de drept, cu consecinţe grave, prin precendentul care se creează şi prin deprecierea imaginii internaţionale a ţării", afirmă într-un comunicat judecătorii CC.

Astfel, Curtea Constituţională trage cel mai grav semnal de alarmă din istoria sa faţă de derapajele politice rezultate din graba de a scăpa de Traian Băsescu şi de a prelua puterea în toate instituţiile ceea ce deschide calea deciziilor arbitrare necenzurabile, care pun sub semnul întrebării însuşi statul de drept.

(Material realizat de Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici