LIVE UPDATE. Mihai Udroiu, în OFF The Record: „Funky Monkey, Tom și Jerry” la Guvern, în loc de reformă/ Justiția mediatică este malignă, magistrații trebuie să conștientizeze că au un dosar în față/ Dacă ÎCCJ nu avea un președinte ca Lia Savonea, Justiția era într-o situație critică”

Mihai Udroiu: „M-a surprins reacția și validarea atât de rapidă a documentarului Recorder de către clasa politică. Ridică o suspiciune de strategie. Justiția mediatică este malignă”

„Știți ce m-a surprins pe mine la documentarul Recorder? Nu conținutul documentarului. Pentru că am agreat că poveștile erau anterioare și înțeleg că și filmările erau făcute de în urmă cu ceva timp, cu un an. M-a surprins reacția și validarea de către clasa politică. Imediat! (…) Eu cred că o validare așa de rapidă de către o parte a clasei politice, de fapt, ridică o suspiciune de strategie.

(…) Finalul? Justiția mediatică este malignă. Lansezi o temă în sfera publică, o dezvolți, o promovezi, creezi o imagine publică și apoi când vine o soluție tehnică ulterioară, cum a fost cea a Inspecției judiciare, care a verificat și a spus într-un raport că nu există nicio problemă, nu a auzit nimeni. Aici e situația exact cum  creezi imaginea unei persoane vinovate. O plimbi în presă ca comisie a o anumită infracțiune, iese soluția finală la judecător pe baza problemelor din un dosar de achitare și atunci ai o problemă cu judecătorul. Că judecătorul a dat soluția. Cine e judecătorul care a dat soluția respectivă când noi i-am spus în presă că omul e vinovat și nu ne-a confirmat varianta?

Ministrul Sănătății despre disciplina educație pentru sănătate și cazurile de rujeolă: „Educația este un element, dar nu e totul.”

În ce stadiu e Coridorul Verde, mega-proiectul menit să aducă energie regenerabilă din Caucaz? Florin Stanciu: „România poate să fie un jucător important în economia energetică a Europei”

A luat cineva în serios din clasa politică materialul Inspecției Judiciare? Nimeni. Trebuia să-l ia? Da, trebuia să-l ia. Și trebuia să îl prezinte exact în toate detaliile lui. (…)

Dacă Înalta Curte nu avea un președinte ca Lia Savonea, Justiția se afla într-o situație critică la acest moment”.

Mihai Udroiu: „Practica neunitară rămâne în continuare o problemă”

„E și problema magistraturii să-și conștientizeze soluțiile. Pentru că practica neunitară rămâne în continuare o problemă. Practica neunitară în privința zonelor și numai în penale. Există zone în care la o curte de apel se  dau anumite soluții, la altă curte de apel o altă soluție. Uniformizarea practicii este un țel. Apoi, vi se pare normal ca un complet de la Înalta Curte să sfideze deciziile Curții Constituționale și să spună că nu vrea să respecte RIL-urile și HP-urile Înaltei Curți? (…)

Hai să fim oameni serioși. Dl Beșu, știa ce dosare are, dacă nu vrea…Delegarea la curtea de apel se face cu consimțământul judecătorului delegat. Îți dai consimțământul. Tu te uiți și zici, dom’le, eu, pe ce am lucrat în dosarele astea, eu vreau să te dau mai întâi soluția. (…) Da, eu mi-am asumat soluții pe probele din dosar, nu pe narativele publice. Pe probele din dosar. (…)”.

Mihai Udroiu: „Nu cred că e rolul președintelui să vorbească de dinamizare. Nu cred că președintele stabilește politica penală a DNA-ului sau a celorlalte parchete”

„În primul rând, trebuie să nu mai existe o percepție greșită a cetățeanului că procuratura nu lucrează sau că judecătorii scapă infractorii. Problematica aceasta a imaginii eronate provine de la cei care livrează solicitări. Premierul înțeleg că are o problemă cu magistrații, președintele înțeleg că vrea să dinamizeze lupta anticorupție.

Ceea ce înseamnă că n-a fost dinamică. OECD-ul zicea altceva. Ca a fost dinamică. Faptul că vrea alt ritm sau vrea alte ținte sau vrea altă componentă. Nu cred că e rolul președintelui să vorbească de dinamizare. Pentru că dacă vorbești de dinamizare, înseamnă că tu consideri că te afli într-o zonă în care nu-i suficient de dinamică și că ar trebui dinamizată fie pe ce s-a lucrat în momentul ăsta, fie pe alte domenii.

Nu cred că președintele stabilește politica penală a DNA-ului sau a celorlalte parchete.

Bun, poate să transmite mesaje, poate să stabilească cei de siguranță, prioritar, poate să ceară guvernului să facă un memorandum de politici penale în care spunem că pentru noi în următorii cinci ani sunt prioritare următoarele domenii.

Poate să facă asta pentru că e rolul statului și al Ministerului Justiției să stabilească politica penală a statului. Dar asta cu dinamizarea intră un pic în contradicție cu ce a constatat OECD-ul. Că OECD-ul a spus că laudă rezultatele”.

Mihai Udroiu despre candidații pentru șefiile marilor parchete: „Da, trebuie să existe o responsabilizare a politicienilor. Mie îmi place ca procuror, îmi place cum lucra doamna Chiriac”

Despre declarațiile lui Crin Bologa, fost șef DNA, referitoare la întâlnirea cu fostul președinte Klaus Iohannis: „Acolo știți ce ar fi interesant? Să faceți și cele de informare publică la DNA. Să întrebați dacă acest vorbitor a fost vreodată revocat din funcția de procuror DNA? Dacă au fost evaluări ale colegilor, bune sau proaste?”.

„Da, trebuie să există o responsabilizare a politicienilor. (…) Mie îmi place ca procuror și am văzut actele lucrate, mie îmi place cum lucra Chiriac. (…)  Eu cred că faptul că ai un discurs pe care și la minister și la CSM. La minister a avut o prestație bună. La CSM când îți transmite dinainte că e posibil să nu-ți dea aviz favorabil, poate ești mai timorat. Da, serios, chiar mi-a plăcut doamna Chiriac”.

Mihai Udroiu despre prescripție: „Putea să fie orice parlamentar interesat să genereze un proiect legislativ și să modifice legea pe o problemă atât de gravă. Însă nu dai vina pe magistratură. Judecătorul nu creează legea. Judecătorul aplică legea”

„Vezi comunicatul de presă al Curții Constituționale că astăzi ne-am întrunit, am deliberat și am constatat că articolul respectiv este neconstituțional? Asta nu înseamnă că de la momentul comunicatului Articolul respectiv este neconstituțional.

Articolul respectiv este exact în vigoare, sesizez problema de neconstituționalitate constatată de judecătorii curții constituționale. Reacționezi rapid legislativ, modifici legea înainte de publicarea deciziei Curții Constituționale și nu ai absolut nicio discuție nici pe lege mai favorabilă, nici pe absolut nimic.

Dar dacă stai în pasivitate și constați ulterior că vine din nou Curtea Constituțională și spune „nu mai există prescripție specială pentru că n-a intervenit legiuitorul”. Și atunci prescripția este conceptual structurată să sancționezi pasivitatea statului (…).

Putea să fie orice parlamentar interesat să genereze un proiect legislativ, să spună: e o problemă urgentă. Pe o problemă atât de gravă nu ai majoritate în Parlament, pe prescripție? Sau premierul pe ordonanță de urgență? (…) Atunci nu dai vina pe magistratură. Judecătorul nu creează legea. Judecătorul aplică legea.  (…) .

Prescripția are ca premisă existența unei infracțiuni, dar nu mai poți să îl tragi la răspundere, pentru că dacă nu exista infracțiune, îl achitai. Da, nu-i dădeai soluție pe prescripție. Asta înseamnă că eu ca judecător constat din probe că s-a comis o infracțiune, constat că a trecut o durată lungă de timp de la momentul comiterii faptei și că statul a stat în pasivitate. Pentru că prescripția sancționează pasivitatea statului.

Dacă stai cu fundul pe dosare la parchet și îl trimiți în ultimul an de termen, din termenul de prescriere, faptul că se prescrie la instanță nu-i vina judecătorului, e vina ta că ai stat cu fundul pe dosare. (…)

La prescripție, poți să aplici confiscarea specială, confiști banii, obligi la recuperarea prejudiciului sau obligi în vederea recuperării prejudiciului, menții măsurile asigurătorii în cauză fie în vederea confiscării, fie în vederea soluționării laturii civile. (…)

Păi este vina justiției că s-au prescris faptele? Când legiuitorul nu intervine de la comunicatul deciziei Curții Constituționale?”.

Mihai Udroiu: ”Dacă a zis un procuror că este faptă, cine-i judecătorul din Înalta Curte să-i spună că nu-i faptă procurorului? Asta e tipul de abordare? Faptul că l-ai trimis în judecată nu înseamnă că prezumția de nevinovăție este abolită”

„Înțeleg că înregistrările făcute cu iacobinii juvenili sunt de mai mult timp.(…) Procurorii sunt deranjați de faptul că instanțele nu sunt organe de validare. Și mai ales în Înalta Curte. Nu e organ de validare. Dacă a zis un procuror că este faptă, cine-i judecătorul din Înalta Curte să-i spună că nu-i faptă procurorului? Asta e tipul de abordare?

Faptul că eu vin și scot în evidență, încă din cursurile mele penale, niște stenograme, niște imagini, aia nu înseamnă că fapta-i faptă. Și nu înseamnă că cel cu privire pe care l-ai prezentat nu poate să aibă un semn de argument nuanțat care să ducă la o altă încadrare juridică, să conducă la neîntrunirea elementele constitutive ale unor infracțiuni. (…)

Și când vă uitați la lista aia de susținători, de fapt cine susține problema Justiției? Păi procurorul că nu îi validează instanța. Faptul că l-ai trimis în judecată nu înseamnă că prezumția de nevinovăție este abolită. Nu înseamnă, de asemenea, că l-ai și făcut bine.”

Mihai Udroiu despre referendumul lui Nicușor Dan: „Magistrații nu trebuie să fie pe placul poporului. Magistrații trebuie să conștientizeze că au un dosar în față”

„Da, cred că i-au sugerat consilierii președintelui să susțină problema asta cu referendumul. Evident nu pot să faci un referendum tu ca președinte și să întrebi lumea dacă merge bine magistratura sau nu merge, după ce creezi un curent anti-magistrați, da? Nu cred că președintele a fost în acest curent.

Cred însă că a greșit când a vorbit de referendum. În momentul ăsta, la narativul creat, la ura dezvoltată în mod sistematic, împotriva magistraturii, în scopul de a o vulnerabiliza. Referentul este câștigat. Că îi pui întrebarea dacă ai încredere în justiție, răspunde nu. Da? Și ce înseamnă asta? Înseamnă că poporul are dreptate? Înseamnă că poporul se pricepe la justiție? Înseamnă că validăm opinia poporului?

Nu suntem aici în funcție electivă. Magistrații nu trebuie să fie pe placul poporului. Magistrații trebuie să conștientizeze că au un dosar în față. Magistrații trebuie să dea soluțiile pe care le văd strict în dosare, să trimite în judecată atunci când sunt probe, să dea clasări când nu sunt probe, să dea achitări când nu sunt probe. Vrem un stat cu condamnări 100%? E foarte simplu”.

Mihai Udroiu despre Grupul de lucru pe legile Justiției al premierului Bolojan: „E un grup de lucru Funky Monkey, Tom și Jerry, în care proiectul l-ai scris în spate. Asta nu e reformă. Este direcție de subordonare a Justiției”

 „Dacă există o țintă apriorică, da. Dar acum să constituim un grup de lucru cu Funky Monkey, Tom și Jerry și să nu inviți pe nimeni dintre personajele relevante. (…) A fost Funky Monkey, Tom și Jerry. Senzația este că constitui grupul de lucru ca să nu zici că n-ai avut un grup de lucru că de fapt proiectul l-ai scris în spate. Asta nu e reformă. Este direcție de subordonare a Justiției. (…) Când nu respecți hotărârile judecătorești, așa se întâmplă, ești dat în judecată. (…)”.

Mihai Udroiu despre Coduri: „S-a temperat și s-a încercat o aliniere graduală a tratamentului sancționator pentru toate categoriile de infracțiuni. S-a înăsprit regimul celor care comit nu una, mai multe infracțiuni concurente”

„Dacă vă uitați, un pic în practica judiciară. Da, noul cod penal a redus pedepsele pe diferite categorii de infracțiuni. Dar a înăsprit regimul sancționator atunci când există la concurs de infracțiuni, când este recidivă. Dacă vă uitați la legea penală mai favorabilă determinată de către instanțe atunci când faptă era comisă în condițiile vechiului cod și soluția s-a pronunțat în nou cod. Doar atunci când erai acuzat de o singură infracțiune, aveai legea nouă ca lege penală mai favorabilă. Atunci când exista concurs de infracțiuni sau când exista recidivă, în cele mai multe cazuri, legea penală mai favorabilă a fost vechiul cod. S-a temperat și s-a încercat o aliniere graduală a tratamentului sancționator pentru toate categoriile de infracțiuni. S-a înăsprit regimul celor care comit nu una, mai multe infracțiuni concurente, care după ce ai primit o condamnare definitivă perpetuezi activitatea infracțională în stare de recidivă, da, acolo s-a înăsprit Deci nu putem spune că noile coduri au avut o viziune așa, în general, de relaxare, nu. Mi se par destul de echilibrate”.

Mihai Udroiu: „Am văzut și eu recent situații de inculpați uitați în penitenciar doar pentru că i-a trimis DNA în judecată”

„Am văzut și eu recent în scurta mea cariera de avocat situații de inculpați uitați în penitenciar și prelungită măsura privării de libertate pe o motivare stereotipă, doar pentru că l-a trimis DNA în judecată. Da, cu denunțători care vin și spun că au făcut, au dres, dar ei nu au nicio soluție nici de soluție nici de disjungere, nici de clasare, am văzut. (…) E o glumă între magistrați că la controlul judiciar durata rezonabilă e durata maximă de 5 ani”.

Mihai Udroiu: „Arestările preventive nu depind de cât de solid este dosarul. Prin arestările preventive previi riscurile la desfășurarea procesului penal. Brățările ar avea o eficiență, dacă ar funcționa bine”

„Faptul că se dă control judiciar, control judiciar pe cauțiune sau se merge la arestare preventivă sau la domiciliu, nu depinde de cât de solid este probatoriul sau nu. Depinde de modul în care evaluezi că, raportat la persoana pe care ai făcut-o inculpat în cauză, există o proporționalitate a măsurii sau că buna desfășurarea procesului penal în cursul urmării penale sau ulterior poate fi asigurată cu el în stare de arest preventiv pentru că arestul preventiv și arestul la domiciliu sunt măsuri sancționatorii, nu e o pedeapsă anticipată. E o măsură extremă pe care o iei doar atunci când alte măsuri procesuale, mai puțin intruzive, nu sunt suficiente. Dacă apreciezi că nu există risc de sustragere, nici de influențarea martorilor, nici de fugă, dacă o oferă și o garanție sub formă de cauțiune. N-ai niciun argument suplimentar să te duci în măsură preventivă.

Dacă judecătorul apreciază că îți poți desfășura urmărirea penală în mod eficient, cu persoana sub controlul judiciar, că nu există risc să-ți influențeze marturii, că nu există risc să se sustragă, că îi pui brățara să-l monitorizeze, că îi dai interdicția de a părăsi țara, că îi dai interdicția de a exercita diferite atribuții, că îl chemi o dată de două ori pe săptămână la poliție, că are riscul tot timpul să se înlocuiască măsura controlului judiciar cu măsura arestării la domiciliu sau arestării preventive. De ce să-l arestezi?

Arestarea preventivă și arestarea la domiciliu reprezintă o măsură extremă, nicio altă măsură și niciuna dintre ele nu se ia în scop sancționator, se ia în scop preventiv, că de-aia se numește măsură preventivă. Ce previi? Previi riscurile la buna desfășurare a procesului penal. (…) Brățările ar avea o eficiență, dacă ar funcționa bine. Unele funcționează, unele nu funcționează. Îți dă localizarea.”

Mihai Udroiu: „Nu cred că DNA-ul este pregătit în acest moment să preia competența pe magistrați (…) Am încredere în Viorel Cerbu”

„Cred că în momentul ăsta calibrarea competenței este corectă. Nu cred că DNA-ul este pregătit în acest moment să preia competența pe magistrați. (…) Noi când facem afirmații grave despre magistratură, trebuie să avem proprietatea termenilor. (…) Adică doamna Moroșanu a făcut un autodenunț pe omisiunea sesizării? (…)

Să știți că în 25 de ani de magistratură eu nu am constatat și nici nu am avut date ca vreun coleg sau dintre persoanele cu care am lucrat și în cauzele în care erau pe rolul instanțelor la care am funcționat, să se pună o problemă de genul acesta. Dar dacă creezi un narativ în sensul că există corupție, trebuie să-l și justifici.(…)

Faptul că DNA-ul face sesizare nu înseamnă că este infracțiune.(…) Gândiți-vă, să-l faci suspect pe un magistrat, chiar dacă este clasare ulterior, e distrusă pe cariera (…) Am încredere în Viorel Cerbu”.

Mihai Udroiu: „Structural, infracțiunea asta de abuz în serviciu a fost creată să protejeze populația de abuzurile statului, nu să protejeze statul de abuzurile funcționarului. Pe o competență necalibrată, poți să schimbi în funcție orice persoană”

„Structural, infracțiunea asta de abuz în serviciu a fost creată să protejeze populația, să protejeze cetățeanul de abuzurile statului, nu să protejeze statul de abuzurile funcționarului. Statul se protejează de abuzul funcționalului prin mecanisme disciplinare cu o arie extrem de largă de competență. Practic, la abuz în serviciu puteai să spui absolut orice. Victima? Fostul Procurorul General al României? Care, pentru că avea motocicletă în față, a fost inculpat pentru abuz în serviciu. (…) Cred că a ieșit clasare. (…)Dar pe o competență necalibrată, poți să schimbi în funcție orice persoană”.

Mihai Udroiu: „Cred că stabilitatea magistraturii, în momentul acesta, este păstrată exact de către Înalta Curte și de președintele Înaltei Curți”

„Cred că stabilitatea magistraturii, în momentul acesta este păstrată exact de către Înalta Curte și de președintele Înaltei Curți. Președintele CSM-ului n-am auzit să aibă un alt discurs decât președintele Înaltei Curți. În opinia mea, la acest moment, stabilitatea magistraturii este păstrată datorită poziționării extrem de ferme în vederea păstrării independenței”.

Mihai Udroiu: „Cifra 0 de respingere la mandatele de siguranță națională poate să ridice o întrebare legitimă. Poate soluția cea mai adecvată ar fi să schimbi jucătorii din filtru. Scopul mandatului de siguranță națională nu este să producă probe în procesul penal”

„Mandatele de siguranță națională sunt în competența funcțională a Înaltei Curți. (…) Într-adevăr, la mantele de siguranță națională sunt judecători anume desemnați. Da? Bun. Și atunci. Cifra 0 de respingere din statistica pe care mi-ați invocat-o dumneavoastră, cifra 0 îți pune următoarea problemă în discuție. Ori filtrul procurorului a fost atât de categoric și atât de serios încât ceea ce a sesizat în privința Înaltei Curți a fost temeinic, ori filtrul și permeabilitatea celor anume desemnați este prea largă.

Pe de altă parte, trebuie înțeles, mai întâi, de siguranță națională nu au scop de a proba, de a produce probe în cadrul procesului penal. Mantele de siguranță națională sunt instrumente eficiente pentru asigurarea siguranței statului și sunt folosite în special, în principal, în scop informativ, pentru prezervarea siguranței naționale.

Deci nu aș pune cifra 0 într-o lumină atât de negativă pentru că atunci când vorbim de siguranța națională, cred că e foarte important să ai mijloace intruzive în dreptul la viața privată, prin care să poți evita riscurile la securitatea națională. Însă, cifra 0, repet, poate să ridice o întrebare legitimă. Nu-i cumva filtrul de permeabilitate la cei anume desemnați prea larg? (…) Pe un MSN pot fi și mai multe persoane. (…)

Scopul mandatului de siguranță națională nu este să producă probe în procesul penal. (…)Reacția cea mai eficientă a statului pe zona asta este cel mai bine să fie o reacție proactivă, nu o reacție reactivă. E mai bine să prevenție (…)

Cifra 0 ridică o întrebare. Poate soluția cea mai adecvată ar fi să schimbi jucătorii din filtru și să aduci alții judecători, anume desemnați, decât cei care au fost anterior. (…) Da, cred că dacă întărim filtrul de trimitere la parchet și dacă constatând că avem o problemă de evaluare a proporționalității sesizărilor schimbi judecătorii care au funcționat până acum cu alții noi”.

Mihai Udroiu: „Completul Negru de la ÎCCJ era cel mai negru dintre cele negre. Înalta Curte era „partenerul strategic al DNA”, ceea ce arată o lipsă de înțelegere a rolului constituțional”

„La momentul respectiv, în care se discuta despre Completul Negru, cred că era cel mai negru dintre cele negre. Nu e ok. (…) Dar, într-adevăr, există completuri negre. (…) Și la completul acela negru, da? s-a pronunțat soluții de achitare.(…) Înalta Curte era partenerul strategic al DNA. (…) La Înalta Curte să susții că ești partenerul strategic al DNA-ului, este problemă conceptuală și de lipsă de înțelegere a rolului constituțional al Înaltei Curți și al unei structuri investigative din cadrul Parchetului General”.

Mihai Udroiu: „Inspecția judiciară nu poate să sancționeze erori de drept”

„Judecătorii de la Înalta Curte au o maturitate astfel încât să nu dea soluția după campania publică și după modul în care o anumită speță este mediatizată. (…) Da, există, din păcate, unii judecători care sunt organele de validare actului de sesizare al procurorilor, indistinct. (…) Inspecția judiciară nu poate interveni pe motivarea hotărârilor și pe considerentele hotărârilor.

Inspecția judiciară nu poate să sancționeze erori de drept, erori de interpretare, erori de evaluare a probelor. (…) Probele nu sunt alb și negru. Probele sunt de cele mai multe ori gri”.

Mihai Udroiu: „Întotdeauna o campanie mediatică cred că are în spate o ideologie și livrează idei a priori. Dacă judecătorul nu este transformat într-un organ de validare a rechizitorului, atunci țintele sunt judecătorii”

„Opinia publică, în părerea mea, este opinia câtorva. Este foarte puțin publică, cât mai degrabă opinia câtorva care creează un narativ. Atunci când creezi un narativ despre o speță, fie că ai pornit-o din cursul urmăririi penale, fie că creezi narativul după trimiterea în judecată, în care transformi speța în care este viața unei persoane, în care este cariera unei persoane, demnitatea unei persoane care este prezumată nevinovată și transformi speța într-un spectacol mediatic, trebuie să ai în vedere următoarele lucruri.

Că ineficientizezi un principiu fundamental al contradictorialității, nimeni nu o să apară să-ți combată aspectele.

Doi: Încalci grav prezumția de nevinovăție.

Trei: Întotdeauna o campanie din aceasta mediatică, sau cel puțin în opinia mea, cred că are în spate o ideologie și livrează idei a priori. (…)

Standardul probei este dincolo de orice întrebare rezonabilă. Judecătorul se uită pe ceea ce este în cauză, nu pe ceea ce dorește populația sau manifestanții sau protestatarii să se întâmple.(…) Pe de altă parte, în momentul în care soluția dată pe probele din cauză este contrară narativului sau nu confirmă narativul, evident că acea campanie mediatică nu se închide. Ținte sunt judecătorii. (…)

Creând un narativ că cineva a comis o infracțiune, dacă nu-ți confirmă probele, adică dacă judecătorul nu este transformat într-un organ de validare a rechizitorului, atunci țintele sunt judecătorii. Da. Sunt judecători care s-au transformat în organe de validare a rechizitoriilor. Inclusiv la Înalta Curte”.

Mihai Udroiu: „Curtea Constituțională a acționat în mod exclusiv ca un organ politic”

„Curtea Constituțională, în teoria dreptului constituțional, este un organism politico-jurisdicțional. În evaluarea mea de teoretician, în soluția dată cu privire la pensiile magistraților, Curtea Constituțională a acționat în mod exclusiv ca un organ politic, iar nu ca un organ jurisdicțional. Și de aici întrebarea mea este dacă vrem să construim o Curte Condițională puternică cred că, în primul rând, trebuie să conștientizăm. Că nu sunt dependenți de opiniile sau poziționările politice ale partidelor care îi propun pentru a fi desemnați la Curtea Constituțională și de asemenea să înțeleagă că în statutul constituțional, condiția pentru a fi desemnat la Curtea Constituțională de acces la Curtea Constituțională, este să fii un practician, o persoană cu experiență juridică remarcabilă.

Ori, dacă vă uitați la hotărârea și la prima hotărâre, în care apar surprinzător niște paragrafe neasumate de către majoritate. Iar în a doua soluție, să spui că nu e nicio problemă de constituționalitate după jurisprudență constantă…(…)

Când te așezi pe scaunul de judecător al Curții Constituționale, cred că componenta jurisdicțională trebuie să fie pregnantă, ceea ce n-am observat în deciziile acestea pe care mi le-ați enunțat dumneavoastră și în special în ceea ce privește statutul magistraților. (…) Cristian Deliorga – este un magistrat de carieră. Este un magistrat care n-am văzut să deraieze de la opiniile exprimate anterior în jurisprudență. (…) Cred că a vrut mai mult Guvernul decât președintele”.

Mihai Udroiu: „Impactul bugetar în ceea ce privește pensiile speciale este insignifiant. Miza a fost capturarea Justiției”

„Există pensii speciale în România, însă modalitatea în care au fost prezentate, ca fiind privilegii, ca fiind privilegii de castă, ca fiind privilegii neo-feudale. E total greșită. Impactul bugetar în ceea ce privește pensiile speciale este insignifiant. Există mai multe categorii de persoane care primesc pensii speciale în considerarea statutului. Pensia specială este atașată independenței și imparțialității justiției. Miza a fost ca să parafrazez un documentar Recorder, capturarea justiției. Capturarea Justiției de către cei care gândesc în momentul ăsta că o justiție independentă și o justiție în care activitatea se desfășoară, pe probe, pe baza dosarului, iar nu în spațiu mediatic, în telejustiție sau în justiția făcută de către site-uri sau ziare. Considerau că e un impediment în buna desfășurare a actului de Justiție prezența pe anumită funcție a unor procurori și prezența pe anumită funcție de conducere a unor judecători”.

UPDATE. Mihai Udroiu: „Am plecat de la Înalta Curte în contextul atacului sistematic împotriva Justiției”

„Am plecat de la Înalta Curte în contextul atacului sistematic împotriva Justiției, alegând să servesc și Justiția, dar și magistratul. dintr-o altă postură, din postura de avocat. Valorile mele nu s-au schimbat și de asemenea sprijinul pe care pot să-l acord magistraturii în realizarea actului de Justiție este similar. Am schimbat doar locul în sală. Avocatura îmi dă libertatea de a mă exprima. Magistratura este supusă unui atac sistematic și unei decredibilizări sistematice. Cred că e benefic ca noi, foștii magistrați, să putem să fim vocali în susținerea magistraturii și în susținerea ideilor în care trebuie să funcționeze o justiție coerentă în România”.

Știre inițială: „Cel mai periculos judecător sau avocat nu este cel care greșește, ci cel care știe legea și o aplică greșit”, spune fostul judecător ÎCCJ, Mihai Udroiu. Timp de trei decenii, Udroiu a fost judecător în penal. A plecat de la Tribunalul Bihor, s-a dus la Curtea de Apel Oradea ca, ulterior, să promoveze la cea mai importantă instanță din România: ÎCCJ.

A făcut parte din comisiile de elaborare a Noilor Coduri penale, dar – după promovarea la Curtea Supremă de Justiție – Mihai Udroiu a părăsit rapid magistratura și a ales avocatura.

Care sunt motivele pentru care judecătorii tineri pleacă din sistem, cum răspund ei la presiunile mediatice, este „acceptabil” ca un judecător să dea dovadă de „empatie”, trebuie separate carierele între judecători și procurori, există corupție în Justiție, care a fost scopul documentarului Recorder, este capturată Justiția din România, cum poate fi revigorată lupta anticorupție? La toate aceste întrebări și multe altele răspunde Mihai Udroiu, avocat, fost judecător ÎCCJ.

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.