Avem programul de guvernare! Ce promite Guvernul Luca Niculescu: pensii indexate, scutiri de CASS, schimbări la impozite și programul Rabla. Principalele măsuri

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Documentul include și schimbări importante pentru companiile de stat, educație, sănătate și infrastructură, dar menține angajamentele României privind reducerea deficitului bugetar.

Programul de guvernare al lui Luca Niculescu propune o combinație între măsuri de protecție socială, relansare economică și reforme administrative. Printre angajamentele cu impact direct asupra populației se numără reluarea indexării pensiilor, sprijinul pentru familiile cu copii, extinderea programelor educaționale și simplificarea relației dintre cetățeni și instituțiile statului.

În același timp, viitorul Executiv își asumă continuarea reducerii deficitului bugetar, care ar trebui să ajungă sub 3% din PIB până în 2030. Documentul recunoaște deteriorarea situației economice, după ce România a înregistrat o contracție a PIB de 0,6% în primul semestru din 2026, iar Fondul Monetar Internațional estimează o scădere economică de 0,5% pentru întregul an.

Guvernul Niculescu pregătește reorganizarea Poliției, cu Marian Neacșu la Interne. Ce se schimbă pentru polițiști, jandarmi și șoferi

TAROM ar putea avea un acționar privat majoritar. Guvernul pregătește atragerea unui investitor strategic în 2027

Guvernul își propune să închidă anul 2026 cu un deficit de aproximativ 6% din PIB, în metodologia europeană ESA, și să adopte bugetul pentru 2027 până la 31 decembrie.

Pensii indexate din 2027 și eliminarea CASS pentru mamele cu copii mici

Una dintre principalele măsuri sociale este reluarea indexării pensiilor începând cu anul 2027. Programul nu stabilește însă procentul exact al majorării, precizând că aceasta trebuie să fie compatibilă cu resursele bugetare și cu obiectivele de reducere a deficitului.

Guvernul propune și eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mamele cu copii sub doi ani și pentru veteranii de război. Aplicarea măsurii depinde de identificarea unor resurse bugetare compensatorii.

O altă schimbare vizează indemnizația pentru creșterea copilului. Părinții care revin voluntar la serviciu atunci când copilul are între 6 și 12 luni ar putea păstra indemnizația pentru încă șase luni. Cei care revin după vârsta de 12 luni ar urma să o primească încă trei luni, fără cumularea cu stimulentul de inserție în această perioadă.

Programul mai propune ca bunicii angajați să poată prelua concediul de creștere a copilului, cu acordul părinților.

Pentru familiile vulnerabile este prevăzut un pachet de solidaritate în bugetul anului 2027, care va viza în special gospodăriile cu venituri reduse, familiile cu cel puțin trei copii, familiile monoparentale și persoanele cu dizabilități.

Schimbări la impozitarea proprietăților. Cota unică rămâne

La capitolul fiscalitate, programul menține principiul cotei unice de impozitare, dar propune revizuirea facilităților fiscale și o reformă graduală a impozitării proprietăților, prin raportarea acestora la valoarea de piață.

Documentul nu stabilește noile cote de impozitare și nici momentul exact de aplicare a sistemului.

O altă măsură este eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, fără o nouă amânare.

Guvernul propune totodată reorganizarea ANAF și reunificarea instituției cu Autoritatea Vamală Română într-o singură autoritate fiscală și de control. Conducerea ANAF și structurile operative ar urma să fie evaluate printr-un sistem de bonusuri și penalizări, aplicabil din 2027.

Programul Rabla, doar pentru mașini fabricate în Uniunea Europeană. TAROM caută investitor

Una dintre schimbările importante pentru piața auto privește programul Rabla. Potrivit documentului, în perioada 2027–2030 finanțarea ar urma să fie acordată doar pentru vehicule fabricate în Uniunea Europeană.

În transporturi, Guvernul intenționează să atragă în 2027 un investitor strategic la TAROM, care ar putea prelua un pachet minoritar de 20–49% din acțiuni sau chiar un pachet majoritar.

Programul prevede și reorganizarea companiilor de stat care înregistrează pierderi. Acestea ar urma să primească un rating public, de la A la E, în funcție de performanța economică. Pentru societățile considerate neviabile sunt prevăzute măsuri de restructurare, parteneriate sau lichidare.

Școală de la 8:00 la 17:00 și schimbări pentru elevi și profesori

În educație, programul propune extinderea sistemului „Școală după școală”, cu activități organizate între orele 8:00 și 17:00, pentru a reduce abandonul școlar și a sprijini părinții care lucrează.

Guvernul urmărește generalizarea programului „Masă sănătoasă” către anul școlar 2029–2030, cu prioritate pentru școlile din comunitățile vulnerabile.

Sunt prevăzute și primele 500 de posturi noi de consilieri școlari în perioada 2027–2028, obiectivul fiind reducerea numărului de elevi arondați unui consilier la cel mult 500.

Programul promite și corectarea graduală a unor efecte ale Legii 141/2025 asupra elevilor și profesorilor, în limitele bugetului disponibil, precum și finalizarea sistemului informatic integrat al educației, inclusiv catalogul electronic, până în 2029.

Spitale noi, controale mai stricte și schimbări în sistemul medical

La sănătate, Guvernul își propune continuarea construcției spitalelor regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova, precum și finalizarea centrelor pentru mari arși din Timișoara, Târgu Mureș și București.

Documentul prevede și pregătirea unei noi legi a malpraxisului, măsuri pentru reducerea infecțiilor nosocomiale și introducerea unor indicatori publici de performanță pentru spitale.

O altă propunere este extinderea screeningului neonatal la 22 de biomarkeri, pentru aproximativ 140.000 de nou-născuți anual, cu obiectivul acoperirii naționale în 2027.

Reformă administrativă și comasarea voluntară a localităților mici

Guvernul propune reorganizarea administrației centrale, eliminarea structurilor cu atribuții suprapuse și reducerea birocrației, fără aplicarea unor reduceri procentuale uniforme de personal.

În administrația locală este prevăzut un program de comasare voluntară a localităților mici, însoțit de stimulente pentru investiții. Documentul identifică 429 de unități administrativ-teritoriale cu maximum 1.500 de locuitori care ar putea beneficia prioritar de finanțare în acest proces.

Totodată, programul urmărește digitalizarea mai multor documente și servicii publice, inclusiv a permisului de conducere, și reducerea numărului de deplasări la ghișeu.

Poliția, Jandarmeria și Poliția de Frontieră vor fi reorganizate

Una dintre principalele măsuri vizează reorganizarea structurilor teritoriale ale Poliției Române, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră.

Potrivit programului, această reorganizare va fi făcută pe baza unei analize de risc actualizate anual, care va determina modul în care sunt distribuite resursele și personalul.

Guvernul promite că schimbările nu vor reduce prezența forțelor de ordine în mediul rural și în localitățile mici.

În paralel, aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne va fi restructurat în urma unui audit funcțional. Sunt prevăzute centre de servicii comune și transferarea unor resurse către structurile operative, astfel încât mai mult personal să fie disponibil pentru activitatea din teren.

Programul nu precizează câte posturi vor fi desființate sau transferate și nici dacă actualele inspectorate județene vor fi comasate.

Poliția locală primește un nou rol. Guvernul vrea să elimine suprapunerile cu Poliția Română

O altă măsură importantă privește schimbarea atribuțiilor poliției locale și delimitarea competențelor dintre Poliția Română și Jandarmerie.

Guvernul intenționează să modifice legislația astfel încât fiecare instituție să aibă responsabilități clar definite, fără suprapuneri.

Poliția locală ar urma să fie integrată funcțional în sistemul național de ordine publică, printr-un mecanism stabilit împreună cu autoritățile locale.

În cazul Jandarmeriei, programul prevede utilizarea mai extinsă a sistemelor tehnice de securitate pentru paza obiectivelor, ceea ce ar permite folosirea personalului atât pentru pază, cât și pentru misiuni de ordine publică.

Cheltuielile pentru apărare cresc, iar România își menține obiectivul aderării la OCDE

În domeniul apărării, Guvernul își asumă creșterea graduală a cheltuielilor spre 5% din PIB, în concordanță cu angajamentele NATO, precum și dezvoltarea industriei naționale de apărare.

Programul prevede înființarea Autorității Naționale pentru Industria de Apărare, aflată în subordinea prim-ministrului, și dezvoltarea producției interne de drone și sisteme de interceptare.

În politica externă, noul Executiv menține drept priorități apartenența la Uniunea Europeană și NATO, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, sprijinul pentru Republica Moldova și finalizarea procesului de aderare a României la OCDE.

Aplicarea măsurilor cu impact bugetar rămâne însă condiționată de resursele disponibile. Programul stabilește explicit că noile cheltuieli permanente trebuie să aibă surse permanente de finanțare, iar calendarul reformelor poate fi ajustat în funcție de evoluția economiei, încasările bugetare și respectarea țintelor de deficit.