Barroso critic pe tema ANI; Olanda, Germania, M. Britanie, nordicii, rezervaţi faţă de România

Raportul CE a fost adoptat în procedură scrisă, similară acceptării tacite, ceea ce nu a lăsat loc unei dezbateri directe între comisari, dar Olanda, Germania, Marea Britanie, ţările nordice şi parţial Franţa şi-au menţinut rezerve tradiţionale faţă de România, iar Barroso a fost critic pe tema ANI.

50 afişări
Imaginea articolului Barroso critic pe tema ANI; Olanda, Germania, M. Britanie, nordicii, rezervaţi faţă de România

Barroso (Foto) critic pe tema ANI; Olanda, Germania, M. Britanie, nordicii, rezervaţi faţă de România (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Surse comunitare au declarat pentru MEDIAFAX că adoptarea raportului în această procedură a determinat absenţa unei dezbateri directe între comisari referitoare la conţinutul şi aprobarea rapoartelor, cum a fost cazul în alţi ani.

"Problema nu trebuie privită în termeni ca de exemplu «Ele nu iubesc România». Problemele sunt altele, legate de interese pragmatice. Unele de exemplu au interese clare în ceea ce priveşte procesul de extindere, dacă - de exemplu vor să arate că procesul de extindere nu este de succes. Altele au o problemă cu fondurile de coeziune, cu PAC şi fondurile pentru agricultură şi doresc, evident, utilizarea a mai puţini bani pentru unele ţări", au declarat sursele citate, adăugând că din această perspectivă ţările "mai rezervate" faţă de România au fost şi rămân Olanda, Germania, Marea Britanie, parţial Franţa şi ţările nordice, manifestându-se ca atare şi în cazul raportului de marţi.

Raportul pe tema justiţiei prezentat marţi a fost adoptat prin procedură scrisă. Cu alte cuvinte, din cauza volumului mare de muncă, documentul nu a ajuns neapărat în mâinile comisarilor, ci aprobarea lui s-a făcut printr-un fel de procedură tacită în sensul în care, dacă până la un anumit moment, nu au existat amendamente, observaţii sau obiecţii, textul a rămas nemodificat.

"Faptul că a fost adoptat prin procedură scrisă arată că documentul a avut în mare parte această formă în momentul în care a intrat în această procedură. Termenul pentru amendamente a expirat vineri. Au fost o serie de amendamente, majoritatea plecate de la Cabinetul comisarului Cioloş. O parte au fost aprobate. Altele, nu. De exemplu, unul dintre amendamentele plecate de la Cabinetul Cioloş şi acceptate a vizat eliminarea unei trimiteri explicite la aderarea la Spaţiul Schengen", au declarat sursele comunitare citate.

Menţiuni explicite referitoare la aderarea la Spaţiul Schengen au existat în variantele preliminare ale ultimelor două rapoarte finale prezentate de CE în 2008, respectiv 2009. De fiecare dată însă, în forma finală a raportului aceste prevederi nu s-au regăsit.

Un alt amendament pornit de la Cabinetul Cioloş a vizat eliminarea referirilor la achiziţiile publice, incluse pentru prima oară în acest an în raportul referitor la România. Acest amendament nu a trecut însă, pentru că practic nu a existat un număr suficient de cabinete care să fie de acord cu această variantă.

"Practic dintre cei 27 de comisari/cabinete, trebuie să existe o majoritate - 14 - care să accepte, să susţină decizia", au mai declarat sursele citate.

Pe de altă parte, conform aceloraşi surse, preşedintele Comisiei Europene, Manuel Barroso, a fost foarte critic şi a exprimat nemulţumiri punctual cu privire la situaţia Agenţiei Naţionale de Integritate.

Sursele citate au mai declarat pentru MEDIAFAX că, la Bruxelles, tonul dur al raportului la adresa României nu a fost o supriză.

"Toată lumea - Comisia, Parlamentul European, Guvernele occidentale - se aştepta la un raport cu accente dure la adresa României", au susţinut aceleaşi surse.

Rapoartele pe tema MCV sunt elaborate de Secretariatul General al CE, condus de britanica Catherine Day.

Neelie Kroes reprezintă Olanda în CE, fiind vicepreşedintă şi responsabilă pentru Agenda Digitală. Olli Rehn, din partea Finlandei, este comisar pentru Afaceri Economice şi Monetare, Michel Barnier, din partea Franţei, este comisar pentru Piaţa Internă şi Servicii. Germanul Guenther Oettinger este comisar pentru Energie, în timp ce suedeza Cecilia Malmstrom este comisar pentru Afaceri Interne, iar daneza Connie Hedegaard este responsabilă poentru portofoliul schimbărilor climatice. Potrivit regulilor europene, comisarii nu reprezintă în interiorul CE interesele naţionale ale ţărilor din care provin, ci pe cele comunitare.

Pe de altă parte, relatări din presa internaţională de calibru au fost critice, în ultima perioadă, faţă de România. În preziua raportului, cotidianul britanic Daily Express critica politica României faţă de R.Moldova. Acelaşi subiect a fost comentat, săptămâna trecută, în publicaţia germană Der Spiegel, care a scris că Preşedintele României, Traian Băsescu, intenţionează să le ofere cu generozitate sute de mii de paşapoarte româneşti locuitorilor din R.Moldova, astfel că aceştia ajung "pe uşa din spate" în paradisul economic al Uniunii Europene.

Preşedintele Traian Băsescu "păcăleşte" Uniunea Europeană, acordându-le paşapoarte româneşti la sute de mii de moldoveni care vor putea circula liber în spaţiul UE, scria, luni, publicaţia italiană Il Giornale, notând că, fără să ştie, UE are neoficial 28 de state membre.

Într-un alt comentariu publicat în Financial Times săptămâna trecută, corespondentul pentru Europa de Est al publicaţiei nota, extrem de critic, că România trece printr-o perioadă mizerabilă din cauza recesiunii şi inundaţiilor, la care se adaugă şi un guvern în cel mai bun caz disfuncţional, iar în cel mai rău caz incompetent, şi un preşedinte care se comportă ca un taur într-un magazin de porţelanuri.

Acestea sunt doar o parte dintre relatările de presă cele mai recente. Ele există însă de ani de zile, tot aşa cum, după aderarea României la UE, au existat voci - oficiali sau instituţii - care au comentat că aderarea Bucureştiului, dar şi a Sofiei a fost prematură.

Astfel, Olli Rehn, fost comisar pentru Extindere, în prezent comisar pentru Afaceri economice şi monetare, declara în decembrie 2009, într-un interviu pentru Libre Belgique, citat de Novinite.com că Bulgaria şi România nu erau pregătite să adere la UE, el adăugând că din această experienţă, Comisia Europeană a învăţat să nu mai stabilească o dată fixă de intregrare înainte de încheierea negocierilor.

Un alt exemplu datează din vara lui 2009, când ministrul de Externe de la acea dată, Cristian Diaconescu, a anunţat că îşi amână o vizită în Olanda din cauza apariţiei unui document oficial extrem de critic la adresa justiţiei din România.

România şi Bulgaria încă depun prea puţine eforturi în lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate, iar managementul fondurilor europene continuă să fie slab, opinase, atunci, Ministerul olandez al Afacerilor Externe.

"Guvernul olandez va continua să făcă presiuni la nivel european, pentru ameliorarea situaţiei în ambele ţări, cele mai noi membre ale Uniunii Europene. În cazul în care nu se vor înregistra ameliorări, acest lucru va avea consecinţe atât asupra transferului de fonduri europene către cele două ţări, cât şi asupra accesului lor în zona Schengen. Guvernul a anunţat aceste concluzii marţi, în cadrul răspunsului său asupra raportului de la 22 iulie, întocmit de Comisia Europeană în baza Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pentru cele două ţări", scria presa bulgară, reamintind şi că şeful diplomaţiei de la Haga, Frans Timmermans, trimise deja în mai 2009 o scrisoare pe această temă pentru comisarului european pentru Justiţie de la acea dată, Jacques Barrot.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici