CE a adoptat rapoartele privind România şi Bulgaria

Comisia Europeană a adoptat, miercuri, rapoartele de monitorizare privind România şi Bulgaria.

31 afișări
Imaginea articolului CE a adoptat rapoartele privind România şi Bulgaria

CE a adoptat rapoartele privind România şi Bulgaria (Imagine: Mediafax/AFP)

CITEŞTE AICI RAPORTUL COMISIEI EUROPENE

Deciziile privind corupţia la nivel înalt din România sunt prea politizate

Deciziile privind corupţia la nivel înalt din România sunt prea politizate şi este necesar să se arate că există pedepse pentru astfel de fapte, a declarat, miercuri, la Bruxelles, Johannes Laitenberger, purtător de cuvânt al CE, care a prezentat concluziile Raportului privind România şi Bulgaria.

"Elementele fundamentale funcţionează, însă bazele sunt fragile, iar deciziile privind corupţia la nivel înalt sunt prea politizate", a spus Laitenberger.

El a apreciat că situaţia din România oferă o imagine amestecată şi că nu poate fi făcută o comparaţie între cele două ţări.

Rezultatele în reforma justiţiei sunt fragile, lipseşte consensul politic larg

Raportul CE privind reforma justiţiei în România menţionează că rezultatele în reforma sistemului judiciar sunt fragile, lipsind "consensul politic larg", cât şi "hotărârea neechivocă a tuturor partidelor politice în ceea ce priveşte eradicarea corupţiei la nivel înalt".

"Schimbările instituţionale şi procedurale din ultimii ani care vizează rezolvarea problemelor (reforma sistemului judiciar - n.r.) încep să dea rezultate. Realizările sunt însă fragile", notează raportul.

"Lipsesc atât un consens politic larg privind reformele, cât şi hotărârea neechivocă a tuturor partidelor politice în ceea ce priveşte eradicarea corupţiei la nivel înalt", adaugă raportul.

Documentul menţionează de asemenea că performanţa sistemului judiciar este împiedicată de lipsa securităţii juridice, care este determinată de mai mulţi factori, printre care "aplicarea neuniformă a legii" şi "recurgerea excesivă la ordonanţe de urgenţă".

 

Nu s-a înregistrat nici un progres real în zece cazuri cheie vizând foşti miniştri

Raportul remarcă eforturile DNA în domeniul luptei anticorupţie şi critică Parlamentul pentru că blochează cercetarea cazurilor de mare corupţie, dar şi Guvernul, pentru că nu impulsionează suficient adoptarea legislaţiei în domeniu.

Documentul menţionează că o perioadă vor mai fi necesare verificarea şi cooperarea în privinţa justiţiei din România.

La capitolul realizări raportul menţionează că CSM, în calitate de gardian al independenţei justiţiei, a primit resurse umane şi financiare care să îi permită să îşi asume responsabilităţi esenţiale în cadrul reformei. În ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt, raportul notează că Ministerul Public şi DNA "au realizat un istoric pozitiv al urmăririi penale a cazurilor şi au iniţiat proceduri de demarare a anchetelor într-o serie de cazuri la nivel înalt în care sunt implicaţi foşti miniştri şi membri ai Parlamentului".

"Rămâne de văzut în ce măsură România va reuşi să finalizeze anchetele, să continue procedura juridică adecvată şi să emită sentinţe disuasive dacă va fi necesar", mai adaugă raportul.

Referitor la ANI raportul CE menţionează că această instituţie trebuie să demonstreze că "poate monitoriza fluxurile de active financiare, identifica şi sancţiona creşterile nejustificate de active şi de a reglementa conflictele de interese".

Raportul menţionează că, "după o perioadă de incertitudine, România a reuşit să îşi reafirme angajamentul faţă de reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei".

"Cadrul juridic instituţional este fragil. Acesta trebuie stabilizat şi consolidat. Capacitatea administrativă trebuie cultivată şi consolidată. E important ca Parlamentul să demonstreze un angajament neechivoc faţă de eradicarea corupţiei la nivel înalt. Legile, procedurile şi instituţiile existente trebuie să îşi poată crea un istoric", menţionează raportul.

Documentul precizează de asemenea că s-au înregistrat "progrese inegale în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar", iar "situaţia resurselor umane se îmbunătăţeşte", precizând că a scăzut numărul de locuri vacante. Totuşi, potrivit raportului, Ministerul Public se confruntă "cu o lipsă cronică şi importantă de personal, iar procedurile de recrutare nu permit garantarea întotdeauna a selectării unui personal de calitate".

Referitor la CSM, raportul menţionează că, deşi rolul acestuia este bine stabilit, Consiliul nu şi-a exercitat încă în totalitate mandatul în mod consecvent, în special în privinţa "anchetelor proactive în cazurile disciplinare".

De asemenea, "CSM este lent în privinţa deciziilor privind managementul şi a deciziilor disciplinare, iar de multe ori sancţiunile impuse sunt minore".

Referitor la ANI, raportul mai spune că este prea devreme pentru evaluarea adecvată a activităţii şi a calităţii deciziilor luate, dar este totodată prea devreme potrivit comisiei şi pentru a evalua dacă mandatul ANI este suficient de robust. Raportul menţionează şi faptul că s-au înregistrat "puţine rezultate tangibile în privinţa corupţiei la nivel înalt".

"Deşi DNA continuă să înregistreze frecvent rezultate pozitive în privinţa urmăririi penale în cazuri de corupţie la nivel înalt, sentinţele judecătoreşti sunt în continuare indulgente şi inconsecvente", notează raportul.

Raportul susţine că nu s-a înregistrat nici un "progres real" în zece cazuri cheie în care sunt implicaţi foşti miniştri, comisia justificând acest lucru prin faptul că, pe de o parte, Parlamentul a blocat urmăririle penale, iar pe de altă parte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins aceste cazuri, invalidând deciziile anterioare.

"Incapacitatea de a avansa în aceste cazuri compromite efectele pozitive întreprinse în etapa premergătoare", notează raportul.

"Dezbaterea politică intensă privind cadrul naţional anticorupţie s-a atenuat, iar rolul DNA a fost păstrat", notează raportul, care subliniază însă că eforturile DNA de a continua cazuri importante au stagnat pentru că Parlamentul nu a recomandat începerea procedurilor judiciare.

Raportul menţionează că dezbaterile din Parlament privind modificările Codului de procedură penală menite să restricţioneze colectarea anumitor probe creează insecuritate juridică şi influenţează negativ investigaţiile în curs. Potrivit comisiei, această "insecuritate juridică" duce la "reticenţă din partea magistraţilor".

În ceea ce priveşte îmbunătăţirile necesare, raportul menţionează "consecvenţa şi coerenţa în pregătirea şi aplicarea legilor".

Raportul spune că este necesară consultarea opiniei publice la pregătirea legilor şi că trebuie să se recurgă mai puţin la ordonanţe de urgenţă ale Guvernului.

În opinia Comisiei, Guvernul va trebui să finalizeze noul Cod de procedură penală şi să facă progrese în ceea ce priveşte noul Cod penal. De asemenea, raportul recomandă renunţarea la amendamentele controversate la OUG de modificare a Codului penal şi Codului de procedură penală în vigoare, referirea fiind făcută la Ordonanţa 60/2006.

Potrivit documentului, combarea corupţiei trebuie depolitizată, iar România trebuie să-şi afirme angajamentul neechivoc de a combate corupţia la nivel înalt.

"Trebuie permisă continuarea anchetelor independente asupra foştilor miniştri şi parlamentari, pentru a recâştiga încrederea opiniei publice", spune raportul.

Documentul critică Guvernul, apreciind că acesta "nu impulsionează suficient propuneri legislative (precum un nou Cod de procedură penală) şi măsurile anticorupţie (de exemplu sentinţele minime obligatorii suficient de disuasive în cazurile corupţie la nivel înalt)".

"Eforturile Guvernului, DNA sau ale procurorului general pe calea reformei pot fi încununate de succes numai dacă primesc un sprijin neechivoc din partea tuturor actorilor de la toate nivelurile", conchide raportul.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici