COM: Dacian Cioloş s-a rătăcit în jungla celor 371 de strategii

Unul dintre cele mai răspândite clişee ale momentului, pentru orice detaliu din viaţa socială sau economică românească, este că "nu avem o strategie clară".

Imaginea articolului COM: Dacian Cioloş s-a rătăcit în jungla celor 371 de strategii

COMENTARIU: Dacian Cioloş s-a rătăcit în jungla celor 371 de strategii (Imagine: Alexandru Dobre/ Arhiva Mediafax Foto)

Ciudat, pentru că, de fapt, România dispunea, undeva la jumătatea anului în curs, de 365 de strategii diverse, câte una pentru fiecare zi din an, fără weekenduri, zile de sfinţi sau sărbători naţionale.

La cele 365 de strategii, guvernul Cioloş a adăugat alte şase, conform raportului pe care Executivul l-a prezentat după un an de funcţionare.

Expertul de la Banca Mondială care a contabilizat uluitorul număr de strategii care ar trebui să îi îndrume pe români a comis şi o metaforă – "jungla de strategii", în care doar cei puternici pot supravieţui. Omul se referea la faptul că majoritatea strategiilor dispar înainte de a fi puse în practică, dar eu aş spune că mi se pare că puternicii care pot supravieţui îmi par a fi cei ce nu respectă deloc strategiile. Înainte de a continua, să ascultăm ce spune omul: multe dintre strategii nu sunt realiste.

Există o dorinţă vagă de a realiza un anumit lucru însă nu există un termen.

27 dintre cele 31 de strategii ale Ministerului Transporturilor sunt nedatate sau expirate.

Două treimi dintre strategiile dezvoltate în România nu prevăd un buget.

Sub o treime sunt corelate cu Documentul Strategiei Instituţionale şi mai mult de o treime sunt rezultatul unor condiţionalităţi ex-ante ale Uniunii Europene, şi nu al priorităţilor naţionale.

După ce Dacian Cioloş şi-a prezentat bilanţul, la cele 365 de stategii mai putem adăuga Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020, Strategia pentru funcţia publică, Strategia pentru formarea profesională în administraţie, Strategia Energetică2016 – 2030, Programul "România Competitivă", Strategia integrată dedezvoltare durabilă a Deltei Dunării.

Mă întreb, peste trei luni de zile, cine şi în ce circumstanţe îşi va mai aminti de acest noian de pagini, muncă funcţionărească, inginerească şi administrativă?

Ca să înţelegeţi despre ce vorbesc, trebuie să aflaţi că în baza de ştiri a agenţiei de presă MEDIAFAX există aproape 17.500 de ştiri despre strategii, date în 25 de ani de existenţă a instituţiei. Aplicând o ponderare sănătoasă, pentru că ştirile or fi vorbit şi despre strategii militare sau în alt context, am ajunge la o estimare de circa 1.000 de strategii pentru un sfert de veac.

Întrebare: cu atâta noian de strategii, cum de a rămas România codaşa Europei? De ce infrastructura este aşa cum este, de ce scârţâie sistemul energetic, de ce au falimentat şi falimentează giganţii industriali, de ce experienţele antreprenoriale reuşite sunt o raritate, de ce ne mor copiii şi cei apropiaţi în spitale? Iar şirul de "de ce-uri" poate continua cu 1.000 de variante, câte strategii or fi fost până acum.

Să luăm un exemplu: strategia energetică, ultima variantă fiind în prezent în dezbatere publică, rodul minţilor a 250 de experţi – spune ministerul de resort.

Să facem o recapitulare, privind tot în arhivă: în jur de 600 de ştiri despre "strategie energetică" - floare la ureche: prima referire la o strategie de acest tip apare în declaraţia unui fost şef al RENEL, care vorbea de o strategie pentru următorii 20 de ani. Un an mai târziu ministrul Industriei, Radu Berceanu, anunţa strategia acelui moment, rezumată scurt de cuvântul "închidere". De mine, de capacităţi de producţie, de diverse altele. Facem apoi un salt scurt, în 2001, când Guvernul aprobă o strategie energetică pe termen mediu, adică 2001 – 2004 (mi se pare a fi mai degrabă termen scurt): restructurări, privatizări, scumpiri, veţi fi recunoscut deja ideile puţine şi fixe. Peste un an, guvernul aprobă o Strategie energetică pe termen lung, fără ca termenul "lung" să fie clar definit. Acelaşi bla-bla: restructurări, privatizări, scumpiri.

Urmează strategii în 2006, mai multe variante şi cu implicarea experţilor preşedintelui jucător, ba chiar şi cu o uşoară dispută Băsescu – Tăriceanu, strategie care se împiedecă într-o strategie energetică în discuţie la nivel european, astfel că a noastră rămâne cumva în suspensie. În toată tevatura apare şi o strategie energetică a Bucureştilor, proiect de 2,5 milioane de euro, cu actori binecunoscuţi - RADET, ELCEN, CET-uri. Eficientă strategie, dacă e să îi privim astăzi rezultatele – toată lumea în insolvenţă! Strategia la nivel naţional capătă în sfârşit formă, ba oferă şi soluţii – citez: recomandă "tehnicile eficiente de gătit", pentru reducerea consmului de energie în zonele rurale, precum şi "diseminarea de pliante", văzută ca o măsură de creştere a eficienţei energetice.

Diseminarea ia sfârşit în 2009, când se schimbă ministrul, iar Adriean Videanu constată că strategiile de până acum - restructurări, privatizări, scumpiri - îl nemulţumesc şi lansează un nou proiect de strategie energetică cu restructurări, privatizări, scumpiri. Discuţiile continuă în anii următori, şi un suflu nou apare în 2011, când este lansat în dezbatere un nou proiect, pentru 2011 – 2035.

În 2013, din nou: proiect, dezbatere, restructurări, privatizări, scumpiri. În plus, consultanţă privată. În 2014, alt ministru, proiect, dezbatere, restructurări, privatizări, scumpiri, plus gaze de şist. Finalizare pe jumătate, orice va fi însemnând asta.

2015, alt ministru, care spune că nu avem capacitatea umană pentru a finaliza strategia energetică, pe simulări şi scenarii. Orice va fi însemnând asta. Acelaşi ministru, ceva mai târziu: "E adevărat că nu avem o strategie energetică, dar nici Europa nu are!"

2016, alt ministru, varianta aflată în dezbatere în prezent.

Nu avem aici cel mai bun exemplu de risipă de energie umană şi intelectuală, de resurse, cea mai bună explicaţie pentru starea României?

Nimeni nu a fost uitat, dar nimeni nu a avut ceva concret de făcut.

Strategia pe care Dacian Cioloş ar fi trebuit să o conceapă este una care să urnească cele 365 de strategii care zăceau prin sertare şi care ar fi trebuit să ne ajute să avem infrastructura, sistem energetic, giganţi industriali, experienţele antreprenoriale reuşite, să nu ne mai moară copiii şi cei apropiaţi în spitale.

Atât.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici