Dăncilă i-a răspuns numărului doi din Comisia Europeană la SCRISOAREA cu cele 18 întrebări adresate. „Este îngrijorător că CE consideră normală decuparea înregistrărilor” - Mediafax

Dăncilă i-a răspuns numărului doi din Comisia Europeană la SCRISOAREA cu cele 18 întrebări adresate. „Este îngrijorător că CE consideră normală decuparea înregistrărilor”

Premierul Viorica Dăncilă i-a transmis prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în răspunsul privind modificarea legislaţiei în domeniul justiţiei, că multe dosare DNA şi DIICOT reprezintă forme de şantaj. Şeful Executivului s-a referit şi la practici abuzive ale procurorilor.

7615 afişări
Imaginea articolului Dăncilă i-a răspuns numărului doi din Comisia Europeană la SCRISOAREA cu cele 18 întrebări adresate. „Este îngrijorător că CE consideră normală decuparea înregistrărilor”

Dăncilă, mesajul către Timmermans: Este îngrijorător că CE consideră normală decuparea înregistrărilor

În ceea ce priveşte întrebarea lui Frans Timmermans privind un amendament adus Codului de Procedură Penală în sensul închiderii cauzei după un an de investigare, Dăncilă răspunde că amendamentul a avut în vedere „termenul rezonabil pentru soluţionarea sesizării, degrevarea organelor de anchetă de dosare vechi, drepturile victimelor de a avea plângerea lor soluţionată şi caracterul echitabil al procesului penal.

„Evident că o urmărire penală poate fi continuată şi după un an”, mai afirmă premierul.

În ceea ce priveşte întrebarea Comisiei Europene cu privire la „miza” informării suspecţilor în stadiul incipient al anchetei, Dăncilă răspunde că „miza problemei despre care vorbiţi în fapt este falsă, deoarece modificările care s-au adus acestui articol au fost includerea unor nulităţi, şi nu modificări cu privire la dreptul la informare al persoanei suspecte”.

„Nevoia includerii acestei nulităţi vine tocmai din practica abuzivă des răspândită a procurorilor, care pun sub acuzare persoane, făcându-i suspecţi, fără a le aduce la cunoştinţă faptele, probele, încadrarea juridică, astfel încât persoanele nu se pot apăra. O astfel de practică încalcă normele CEDO”, mai afirmă Dăncilă.

De asemenea, premierul spune că „cine a ridicat această problemă, a distrugerii probelor, Comisiei Europene, dovedeşte o crasă necunoaştere a Codului de procedură penală românesc”.

O altă întrebare a lui Timmermans s-a referit la dreptul de a nu coopera cu organele judiciare.

„Modificarea aceasta a pornit de la o practică abuzivă constatată la nivelul Parchetelor, prin care un dosar era disjuns şi aceeaşi persoană într-un dosar avea calitatea de suspect ori inculpat, iar în altul calitatea de martor. Procurorii îl audiau într-un dosar pe respectivul ca martor, pentru ca apoi să poată folosi cele spune împotriva sa în dosarul unde avea calitatea de suspect”, a răspuns Dăncilă.

Cu privire la o altă solicitare a lui Timmermans legată de dreptul persoanelor înregistrate de a solicita acces la toate interceptările, Dăncilă a spus că „este incontestabil şi absolut firesc ca persoana ascultată - al cărei drept la viaţa privată a fost încălcat!! - să aibă dreptul de a audiat toate înregistrările ce o vizau, pentru a folosi şi ea, la nevoie, probe în apărare ce ar putea exista în aceste înregistrări”.

„Ar fi culmea ca doar Parchetul să poată folosi înregistrările în acuzare, nu şi partea ce a fost interceptată pentru a se apăra de aceste acuzaţii. Îngrijorător este că, prin întrebarea pusă, Comisia consideră a fi perfect normal şi în acord cu standardele europene ca procurorii să decupeze din înregistrare doar părţi incriminatoare şi să păstreze ascunse părţi ce ar putea servi apărării”, îi mai transmite Dăncilă lui Timmermans.

O altă întrebare a prim-vicepreşedintelui CE s-a referit la faptul că probele obţinute într-un dosar nu pot fi folosite în alt dosar.

„Există deja foarte multe cazuri în care procurorii, interceptând suspecţi sau acuzaţi, au introdus în dosare convorbiri intime de familie sau viaţă personală, care nu aveau nicio legătură cu cauza, dar au făcut-o cu scopul de a umili sau şantaja persoanele acuzate. Această practică a fost deja condamnată de tot mai multe instanţe. S-a impus astfel a se preciza că aceste date care nu au legătură cu cauza, să fie arhivate la parchete”, a scris Dăncilă.

De asemenea, Dăncilă a spus că „nicidecum nu se poate concluziona” că în caz de achitare judecătorii care au dispus mandat de arestare se pot confrunta cu risc de urmărire penală şi că „o soluţie de achitare nu atrage prin ea însăşi răspunderea judecătorului care a dispus măsura arestării”.

Dăncilă a mai scris despre modificarea sintagmei „suspiciuni rezonabile” cu „probe sau indicii temeinice”: „Când vine vorba despre privarea de libertate a unei persoane, este evident că nu te poţi baza doar pe suspiciuni rezonabile, care e ceva subiectiv ce ţine de organul de cercetare penală, ci trebuie să se bazeze pe probe sau indicii temeinice”.

De asemenea, Timmermans a fost interesat de modalitatea în care procurorul poate cere informaţii despre situaţia financiară a unei persoane, inclusiv conturile bancare, doar în baza unor „indicaţii clare şi convingătoare privind comiterea infracţiunii”.

Dăncilă răspunde că nu există o asemenea prevedere în legislaţia românească şi adaugă: „Nu înţelegem de altfel nici natura îngrijorării Comisiei, câtă vreme bănuim că experţii Comisiei nu au mai mare încredere în procurorii români decât în judecătorii români”.

Cu privire la abuzul în serviciu, Dăncilă îi scrie lui Timmermans că definiţia acestuia „este de sorginte sovietică, fiind perpetuată ca atare până în prezent”.

„Definiţia faptei permitea practic incriminarea oricărui funcţionar al statului pentru orice face sau nu face, putând fi facil folosită pentru eliminarea unor persoane incomode din funcţii, cazul cel mai cunoscut fiind cel al fostului procuror general, Tiberiu Niţu”, precizează premierul.

Şeful Executivului explică faptul că CCR a decis că definiţia abuzului în serviciu este „mult prea largă” şi nu respectă „imperatiul unei norme clare” şi că deşi au trecut mai bine de doi ani de la decizia CCR, niciun Guvern nu a pus Codul Penal în acord cu decizia judecătorilor CCR.

„În acelaşi timp însă, în România este în continuare posibil ca persoane condamnate în baza unei legi declarate neconstituţionale să fie în continuare lipsite de libertate, fapt ce reprezintă în sine o încălcare gravă a drepturilor fundamentale”, adaugă premierul.

Legat de reducerea unor termene de prescripţie a anumitor infracţiuni, Dăncilă spune că motivul a fost acela de „a impulsiona activitatea de descoperire, sancţionare şi combatere a infracţiunilor”.

„La acest moment există un număr foarte mare de dosare (din comunicatul DIICOT - 4.770 de dosare şi DNA aproximativ 2.000 de dosare - aşa cum reiese din comunicările publice), multe care stau în nelucrare şi reprezintă ameninţări şi forme de şantajare pentru anumite persoane, cele mai multe dintre aceste dosare fiind extrem de sumare, neavând probe din care să rezulte săvârşirea unor fapte penale, dar în care procurorii refuză să dea soluţii de clasare de teama de a nu fi acuzaţi de favorizarea făptuitorului”, se mai arată în document.

Prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, i-a transmis, în data de 4 octombrie, o scrisoare premierului Viorica Dăncilă, în care îi cere lămuriri cu privire la modificarea codurilor penale.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, pe 30 octombrie, la Parlament, că îi va transmite în ziua următoare, prim-vicepreşedintelui CE, Frans Timmermans, răspunsurile „aplicate” la cele 18 puncte în domeniul justiţiei, după care va avea cu acesta o discuţie.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
DĂNCILĂ ,
TIMMERMANS ,
ÎNREGISTRĂRI

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.