INTERVIU: Laszlo Tokes, la 20 de ani de la Revoluţie: Noi am condamnat comunismul doar pe hârtie

Omul care a aprins scânteia Revoluţiei din '89, Laszlo Tokes, consideră că de atunci România a progresat foarte puţin pentru că fosta nomenclatură şi foştii securişti sunt la putere în politică, economie, iar românii nu pot avea un trai mai bun fără recunoaşterea adevărului şi reinstaurarea moralei.

136 afişări
Imaginea articolului INTERVIU: Laszlo Tokes, la 20 de ani de la Revoluţie: Noi am condamnat comunismul doar pe hârtie

INTERVIU: Laszlo Tokes, la 20 de ani de la Revoluţie: Noi am condamnat comunismul doar pe hârtie (Imagine: Laszlo Vargyasi/Mediafax Foto)

La două decenii de la manifestaţiile care au pornit din faţacasei sale din Timişoara, Laszlo Tokes constată stupefiat că, laTârgu Mureş, se pregăteşte ridicarea unei statui a generaluluiŞtefan Guşă, care în 1989 era şef al Statului Major General, întimp ce la Scorniceşti va fi dezvelit bustul lui NicolaeCeauşescu.

Tokes spune că timişorenii au o "amintire proastă"despre Ştefan Guşă, "cel care a fost trimis de Ceauşescuşi a tras în mulţimea demonstranţilor din Timişoara" şi pe care"moartea nu îl scuză de infracţiunile comise în vremea aceea".

Pe de altă parte, Tokes constată cu plăcere că, după 20de ani, statul român a fost condamnat la Curtea Europeană aDrepturilor Omului pentru că a tărăgănat procesul intentat de patrufamilii ale victimelor din Revoluţie, deşi compensareabănească este doar un act simbolic.

Privind înapoi, Laszlo Tokes spune că nu spera oschimbare de regim atunci când au început manifestaţiile de laTimişoara, ci "pur şi simplu" şi-a făcut "datoria ca un om cuconştiinţă şi chemare dumnezeiască". Acum, însă, sedeclară deziluzionat faţă de ceea ce s-a realizat, ca şi cetăţeanromân, dar şi ca membru al comunităţii maghiare din România.

El este dezamăgit că "zidul tăcerii", care a fost spart deRevoluţie, a fost înlocuit de "zidul minciunii", iar cei care auavut atunci tăria să înceapă procesul de democratizare a Românieinu au mai avut puterea să îl ducă până la capăt.

Prezentăm interviul acordat de Laszlo Tokes AgenţieiMEDIAFAX:

Reporter: Cu ce sentimente priviţi România la20 de ani de la Revoluţie?

Tokes: Cuamărăciunea că nu am ajuns prea departe şi că, în România, lupta seduce între fosta nomenclatură, pe de o parte, şi forţeledemocratice care, cumva, rămân ascunse, căci tot politicul românesceste într-o stare neclară şi amestecată. Liberalii ţin cusocial-democraţii, Iliescu este lângă Marko Bela şi Crin Antonescu,dreapta este reprezentată formal de PDL, care poate fi contestattot din dreapta. Iar ungurii sunt dependenţi de acest tabloupolitic general al României... UDMR stă pe o poziţie tot atât depostcomunistă şi unipartinică cum a fost anterior şi UDMR se aflăde partea stângii.
Şi încă nu am vorbit despre starea economică şi morală a ţării,care sunt foarte deteriorate. În plan economic, am ajuns în pragullumii a treia, ţara e înglodată în datorii. Pe plan moral, e foartesemnificativ că la Scorniceşti şi la Târgu Mureş se pregătescstatui ale unor foşti gangsteri comunişti, Ceauşescu şi ŞtefanGuşă.

Reporter: Ce vă mai amintiţi despreevenimentele de la Timişoara? Vă mai amintiţi detaliile?

Tokes: Îmiamintesc, în primul rând, spontaneitatea şi moralitatea. Ce s-aîntâmplat atunci a avut o credibilitate foarte mare, degeaba facunii speculaţii că am fi făcut parte dintr-un scenariuinternaţional... E adevărat că au fost în toată Europa de Estevoluţii de acest gen, dar românii s-au ridicat împotrivadictaturii insuportabile, iar dragostea oamenilor pentru adevăr şipentru libertate a fost mai presus de frică. Şi mie îmi erafrică... Îmi mai amintesc şi solidaritatea oamenilor, carecaracterizează spiritul Timişoarei, care este adevărat şi nu e olegendă. Am fost uniţi cu fraţii noştri din circa zece comunităţireligioase, românii au venit în ajutorul nostru fără să fiechemaţi, baptiştii veneau chiar de la biserică şi s-au solidarizatîntr-un spirit ecumenic exemplar. Dar această stare spirituală şimorală fără pereche a dispărut ulterior. Postcomuniştii, printr-opolitică de divizare, ne-au împrăştiat, şi au reuşit să instige peunii împotriva altora, iar această experienţă de nemaipomenit afost dată trecutului.

Reporter: Mai ţineţi legătura cu cei care v-ausprijinit în acele zile?

Tokes:Bineînţeles. Relaţiile noastre s-au păstrat, deşi deziluzia astricat mult în aceste relaţii, dar suntem totuşi într-o legăturăcel puţin anuală, de corespondenţă şi de întâlniri cel puţinocazionale cu reprezentanţii bisericilor din Timişoara, cuorganizaţiile şi cercurile civice din ţară şi din Bucureşti. Suntemîntr-o situaţie în care am putea continua ce am început cu 20 deani în urmă şi o şi facem, cu ocazia diferitelor momenteaniversare. De exemplu, i-am invitat pe colegii noştri noştri dincercurile anticomuniste la Bruxelles, au fost aici Marius Oprea, dela Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, FlorianMihalcea, conducătorul Societăţii Timişoara, Traian Orban, de laAsociaţia Memorialul Revoluţiei (...) Şi mai cred că alegerilerecente dau, cel puţin, speranţa că trebuie să continuăm prinpunerea în aplicare a Raportului Tismăneanu.

Reporter: Condamnarea comunismului nu a fosturmată de aplicarea vreuneia din recomandările de la finaluldocumentului. Ce părere aveţi?

Tokes: Da, este omare problemă că a rămas pe hârtie, iar aceasta este şi răspundereafostului preşedinte, acum reales, căci de dragul publicităţiiinternaţionale a prezentat acel raport în preajma aderării Românieila Uniunea Europeană. Dar este de aşteptat punerea lui în aplicare,căci numai aceasta ar însemna o adevărată schimbare de regim. Celpuţin pe plan moral să se facă despărţirea de trecut, dacă pe planlegal este greu să tragi la răspundere comuniştii.

Reporter: Cum vă explicaţi că nu s-a aflatadevărul despre Revoluţie şi că vinovaţii nu sunt cunocuţi şipedepsiţi?

Tokes: Pe de oparte, sunt mândru că avem acest Raport Tismăneanu, căci nu prea sepot lăuda ţările ex-comuniste cu asemenea investigare a istorieicomuniste, dar, pe de altă parte, trebuie să vedem că celelalteţări fost comuniste sunt mai înaintate, practic, în ce priveştedespărţirea de trecut. Asta e tot o tradiţie comunistă la noi, căfacem lucrurile numai pe hârtie, acest verbalism politic, acestobicei ca una să fie pentru export şi alta pentru consumul intern.Mai este o problemă, căci raportul a fost doar prezentat înParlament, dar nu a fost supus votului şi nu a fost votat. A fostun interes publicitar în ajunul aderării la Uniunea Europeană. Estecel puţin ambiguă o asemenea atitudine a conducerii statului, darhai să vedem dacă domnul Băsescu spune adevărul; întărindu-se înaceste alegeri, oare are îndrăzneala să continue publicând dosareleSecurităţii?

Reporter: Deşi s-a proclamat desecretizareadosarelor Securităţii, au fost deconspiraţi doar informatorii, iarsecuriştii rămân în continuare neştiuţi. Cum vedeţi lucrurile?

Tokes: Totdeaunavictimele sunt desecretizate, şi nu călăii. Uitaţi, noi, în sânulEparhiei de pe lângă Piatra Craiului, am format de două luni ungrup de cercetare şi de lustraţie, ni s-a alăturat şi BisericaUnitariană din Transilvania, în efortul de descoperire a foştilorsecurişti şi colaboratori. Eu personal am dat ordinul să se facă olistă a ofiţerilor Securităţii şi, nu peste mult, o vom avea.Trebuie să se facă o curăţire morală a Bisericii, pentru căBiserica încă este plină de securişti şi aşa nu se poate faceschimbarea. Pe de altă parte, am trimis comisarului JacquesBarreaux o adresă prin care am cerut să intervină Uniunea Europeanăîn acest proces, mai precis să nu mai fie de acceptat ca BisericaOrtodoxă să fie scutită, prin lege, de lustraţie. Se ştie că, nu demult, Biserica Ortodoxă a primit un astfel de privilegiu, care e deneacceptat, cum tot de neacceptat este scutirea ofiţerilor delustrare.

Reporter: Nici în ultimii cinci ani nu s-aaflat adevărul despre Revoluţie şi nu s-a condamnat comunismuldincolo de hârtie, cum spuneţi. Credeţi că, din acest punct devedere, domnul Băsescu, pe care l-aţi sprijinit, diferă de ceilalţipoliticieni?

Tokes: Eu aşa ştiucă domnul Băsescu i-a cerut doamnei Laura Kovesi să se finalizezeancheta despre evenimentele de la Revoluţie. Drept este că încampania electorală şi-a amintit, ceea ce este foarte trist, şi arputea fi dovada că a făcut un act conjunctural, dar trebuie să nu-llăsăm să uite ce a promis.

Reporter: Vă veţi întâlni cu domnul preşedintepentru a insista asupra acestui lucru?

Tokes:Bineînţeles.

Reporter: De ce l-aţi sprijinit pe TraianBăsescu la al doilea tur de scrutin?

Tokes: DomnulBăsescu este figura cea mai marcantă a politicului românescbalcanic şi cred că el ar fi în stare să ţină sub control acestpolitic tipic României. L-am votat pentru că regii mici aipoliticului conduc ţara într-o anarhie politică şi cineva trebuiesă cârmuiască această anarhie politică.

Reporter: Cum ar trebui rupt acest cerc viciosîn care se spune mult şi se face puţin?

Tokes: Noi avemde-a face cu Securitatea deghizată şi nu reprezentăm o forţăsuficient de puternică pentru a continua cu şansă această luptă.Noi avem nevoie de preşedinte, de un sprijin mai mare decâtînainte. Se conturează o conlucrare largă între cei devotaţi lupteicontra comunismului şi a Securităţii.

Reporter: De ce e important adevărul? Pentru căavem libertate, avem televiziuni, avem hipermarketuri, putemcălători...

Tokes: Trebuie săconştientizăm că, fără adevăr şi fără morală, nu putem avea niciprosperitate materială. Nu putem trăi bine fără morală. Libertateaşi adevărul sunt tot atât de necesare ridicării nivelului de traica şi pâinea. Fără această valoare nu putem păşi înainte. De adevărdepinde şi felul în care România îşi rezolvă problema drumurilor, asănătăţii, a învăţământului, pentru că şi acum firmele securiştilorcâştigă licitaţiile. Am spus, din primii ani de după 1990, căsecuriştii au luat puterea economică. Uitaţi, Radu Tinu, fostul şefal Securităţii Timiş, a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni.Deci adevărul nu e o abstracţie sau ceva care înfrumuseţează viaţa,ci o necesitate de zi cu zi care are utilitatea sa practică. Dacăvrem să ne fie bine, trebuie să ne bazăm pe adevăr.

Reporter: Puteţi activa şi în ParlamentulEuropean în acest sens, vă puteţi găsi acolo colaboratori pentruacest obiectiv?

Tokes: Am pomenitdeja despre memoriul adresat domnului Jacques Barreau. Facemseminarii şi conferinţe împreună cu colegi din Partidul PopularEuropean sau din alte facţiuni ale Parlamentului European. Problemae că Vestul nu are sensibilitatea cuvenită pentru problemelenoastre, este preocupat mai degrabă de fascism, nazism, franchism.Eu sper totuşi să-i conştientizăm că şi comunismul e o problemăuniversală, nu regională, a Europei de Est.

Reporter: V-aţi gândit vreodată că voceadumneavoastră ar conta mai mult în Parlamentul de la Bucureşti?

Tokes: Da, şichiar mă pregătesc să merg să iau cuvântul în Parlamentul de laBucureşti, căci fiecare europarlamentar are acest drept, de a seadresa Legislativului din ţara sa. Am de gând să fac aceastăpremieră şi probabil că cea mai bună ocazie ar fi aniversareaRevoluţiei.

Reporter: Aveţi un numitor comun cu un alteuroparlamentar român care spune că nu are la suflet comunismul,domnul Becali. Chiar dacă sunteţi foarte diferiţi, aţi discutatvreodată cu acesta asemenea probleme?

Tokes: Nu, despreaceastă temă nu. Am stat de vorbă de două-trei ori de când esteaici domnul Becali, dar cred că nu este cazul să împărtăşesc cudânsul această preocupare. Domnul Becali este din altăcategorie.

Reporter: Care europarlamentar român simţiţi căvă ajută?

Tokes: Delegaţiaromână la Partidul Popular European este foarte divizată, dar ausosit noi delegaţi, precum Traian Ungureanu, Cristi Preda, chiardoamna Monica Macovei, şi cu dânşii mă înţeleg foarte bine,pregătim aniversarea Revoluţiei la Strasbourg. Împreună cu domnulPreda mi s-a încredinţat de către domnul Stolojan, care este şefuldelegaţiei, sarcina de a face aceste pregătiri. Sigur că mă bucurcă acest lucru se întâmplă la doi ani după ce chiar PDL mi-acontestat aderarea la Partidul Popular European. Domnul Stolojanchiar a participat la conferinţa mea cu titlul "De la Timişoara laBruxelles" şi s-a arătat foarte interesat de continuarea schimbăriide regim comunist.

Reporter: Interesant. Despre domnul Stolojan sespune că a fost nomenclaturist, iar acum aveţi relaţii foarte bune,cum spuneţi. V-aţi gândit vreodată la acest lucru?

Tokes: Da, şi nunumai cu privire la domnul Stolojan, dar să nu mai vorbim de domnulJean Marinescu, tot din PDL... Dar prezenţa lor este o realitate,pe când eu încerc să fac o distanţare de politica de la Bucureşti.Ca maghiar, nu mă bag în politica românească, şi aşa pot accepta şipersoana unui fost nomenclaturist cu o oarecare înţelepciunepolitică. Dar este o întrebare bună, care mă provoacă să-mirevizuiesc atitudinea faţă de aceşti oameni.

Reporter: La terminarea acestui mandat înParlamentul European veţi dori unul nou, veţi încerca să intraţi înParlamentul României sau veţi reveni ca episcop?

Tokes: Nu mi-atrecut în gând să candidez la un nou mandat de parlamentareuropean, dar ar fi cu putinţă.

Reporter: Caracterizaţi-i în trei cuvinte peurmătorii - Marko Bela, Ion Iliescu, Traian Băsescu.

Tokes: Marko Bela s-arătăcit de interesele comunităţii maghiare, Ion Iliescu estereprezentantul tipic al comunismului reformist care încearcă să-şiasigure supravieţuirea, iar Traian Băsescu este figura cea maimarcantă a politicii balcanice româneşti, dar şi singurul care opoate controla.

(Interviu realizat de Departamentul Corespondenţi,corespondenti@mediafax.ro)

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici