Iohannis sesizează CC pe legea serviciilor comunitare privind incompatibilităţile primarilor

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni, că solicită Curţii Constituţionale verificarea constitutuţionalităţii legii serviciilor comunitare, care prevede, printre altele, că primarii şi preşedinţii CJ pot fi reprezentanţi în AGA ale asociaţiilor de utilităţi publice.

263 afişări
Imaginea articolului Iohannis sesizează CC pe legea serviciilor comunitare privind incompatibilităţile primarilor

Iohannis sesizează CC pe legea serviciilor comunitare privind incompatibilităţile primarilor (Imagine: Liviu Adascalitei/Mediafax Foto)

"Vreau să vă refer pe scurt la propusa modificare a Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice numărul 51 din 2006. Această modificare a fost tratată, ca să ştiţi despre ce vorbim, a fost tratată în spaţiul public ca o intervenţie pentru schimbarea reglementărilor în incompatibilitatea aleşilor locali. Această schimbare se referă, în esenţă, la faptul că primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean pot fi membri în Adunarea Generală a Acţionarilor, atunci când este vorba de o societate în mână publică care se ocupă de utilităţi publice. Această chestiune a fost vehiculată pe larg şi în campania electorală şi, dacă vă amintiţi, chiar subsemnatul am avut o speţă discutabilă cu ANI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a tranşat chestiunea şi a constatat că eu nu am fost la niciun moment în incompatibilitate. Totuşi, această lege care mi-a fost trimisă şi care a ajuns a doua oară la Preşedinţie nu va fi promulgată. Această lege a ajuns la Preşedinţie anul trecut, a fost trimisă la reexaminare de predecesorul meu, acum a ajuns a doua oară la promulgare", a spus Iohannis.

Preşedintele a precizat că are "serioase dubii" în ceea ce priveşte constituţionalitatea acestui act normativ.

"Am serioase dubii în ce priveşte constituţionalitatea acestui act normativ, drept pentru care am formulat o adresă către Curtea Constituţională şi voi solicita verificarea constituţionalităţii acestui act normativ. În esenţă, trebuie să lămuresc un pic fondul problemei. Eu m-am exprimat în repetate rânduri în chestiunea incompatibilităţilor şi am spus că acest domeniu trebuie mai bine reglementat. Incompatibilităţile trebuie să fie clarificate după o discuţie publică şi formulate în aşa fel încât toată lumea să înţeleagă uşor care sunt principiile care stau la bază şi care sunt incompatibilităţile. Acest act normativ vrea să rezolve o parte din această problemă, folosind un subterfugiu, folosind un articol dintr-o lege care nu reglementează incompatibilităţi. Este primul aspect. Al doilea aspect, această lege care mi-a fost trimisă spre promulgare, într-un articol prevede derogări de la Legea nr. 215, Legea administraţiei publice locale. Dacă este aşa, 215 este o lege organică şi atunci şi legea de derogare trebuie să fie tratată ca şi o lege organică, ori parcursul prin Parlament nu a fost de aşa natură. Iată, deci, şi o problemă de formă. Pentru aceste două chestiuni voi trimite actul normativ spre analiză Curţii Constituţionale", a explicat Iohannis, în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

Administraţia Prezidenţială a transmis luni şi textul sesizării de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, trimisă de preşedintele Klaus Iohannis preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean.

În document se arată că motivele sesizării vizează "aspecte de neconstituţionalitate extrinsecă, constând, pe de o parte, în încălcarea normelor constituţionale referitoare la domeniul rezervat legii organice, prevăzut la Art. 73 alin. (3) coroborate cu cele ale Art. 76 alin. (1) din Constituţie, republicată, iar pe de altă parte, a celor referitoare la competenţa legislativă a Camerelor Parlamentului în procedura de legiferare, prin nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) teza finală şi alin. (5) ale Art. 75 din Constituţie, republicată".

"Totodată, în ceea ce priveşte fondul reglementării, prin faptul că prevederile articolului unic pct. 2 reglementează echivoc şi neclar, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine şi prevederilor Art. 1 alin. (5) din Constituţie, republicată, încălcând astfel, principiile şi normele de tehnică legislativă ce impun o reglementare unitară, în scopul realizării unei sistematizări a materiei, cu consecinţa creşterii accesibilităţii şi predictibilităţii legii. Precizăm că în acest ultim caz este vorba despre materia incompatibilităţilor şi conflictelor de interese prevăzute de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei", se menţionează în sesizare.

Preşedintele precizează că propunerea legislativă, în forma depusă de iniţiatori, viza modificarea şi completarea articolului 10. "Prin avizul nr. 375/2013, Consiliul Legislativ a precizat că, deşi reglementarea referitoare la serviciile comunitare de utilităţi publice face parte din categoria legilor ordinare, pentru care prima Cameră competentă este Senatul, totuşi, prin conţinutul normativ intervenţiile legislative propuse se constituie în norme derogatorii de la dispoziţiile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, motiv pentru care aceste prevederi ar trebui reformulate în mod corespunzător. De asemenea, prin acelaşi aviz, Consiliul Legislativ a semnalat că la momentul respectiv în procedura legislativă se afla o altă propunere legislativă (Lege privind modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a nr.123 din 20 februarie 2007 – PLx106/2013), având aceeaşi iniţiatori, cu un obiect de reglementare similar, şi cu caracter organic, pentru care prima Cameră competentă era Camera Deputaţilor. Precizăm că această iniţiativă legislativă a fost respinsă de Senat, în calitate de Cameră decizională. (Anexa nr. 1)", se menţionează în document.

"În ceea ce priveşte Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, aceasta a fost respinsă de Senat şi adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională; aceasta a modificat forma iniţiatorului prin amendarea dispoziţiilor Art. 10 alin. (8) şi instituirea acestora ca norme derogatorii de la prevederile Art. 37 şi Art. 92 ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001. Ulterior adoptării legii de către Camera Deputaţilor, la data de 14 iulie 2014, Preşedintele României a solicitat Parlamentului, în conformitate cu dispoziţiile Art. 77 alin. (2) din Constituţie, republicată, reexaminarea legii menţionate pe motiv că prevederile articolului unic pct. 2 vin în contradicţie cu dispoziţiile legale privind respectarea regimului incompatibilităţilor şi conflictelor de interese reglementat în Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. În cadrul reexaminării din Parlament, această lege a fost dezbătută de Senat, în calitate de primă Cameră, şi de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională, fiind adoptată în aceeaşi formă cu cea înaintată anterior spre promulgare, cu aplicarea dispoziţiilor Art. 76 alin. (2) din Constituţie, republicată. Potrivit Art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituţia României, republicată, organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general al autonomiei locale se reglementează prin lege organică", adaugă sursa citată.

În document se precizează de asemenea că acest domeniu este reglementat de Legea administraţiei publice locale 215. "Astfel, potrivit Art. 1 din Legea nr. 215/2001, aceasta reglementează regimul general al autonomiei locale, precum şi organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale. Aşadar, în conformitate cu obiectul de reglementare, astfel cum este acesta definit de Art. 1, Legea nr. 215/2001, în integralitatea sa, reglementează norme juridice de natura legii organice. De altfel, potrivit prevederilor constituţionale anterior menţionate, acest act normativ a fost adoptat de Parlament ca lege organică, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (1) din Constituţie (în numerotarea anterioară revizuirii acesteia). Menţionăm că fiind un domeniu atribuit, atât de legiuitorul constituant originar, cât şi de cel derivat, adoptării prin lege organică, toate intervenţiile legislative asupra Legii nr. 215/2001 ulterioare intrării în vigoare a acesteia (respectiv Legea nr. 286/2006, Legea nr. 131/2008, Legea nr. 375/2009, Legea nr. 59/2010, Legea nr. 13/2012 şi Legea nr. 74/2012) au fost adoptate de Parlament ca legi organice, cu aplicarea prevederilor Art. 76 alin. (1) din Constituţie, republicată. (Anexa nr.2)", se arată în sesizare.

În document se arată că, "întrucât are ca obiect de reglementare instituirea expresă a unei norme derogatorii de la regimul juridic al domeniului legii organice, respectiv de la Legea nr. 215/2001, Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 are caracter de lege organică şi, în consecinţă, ar fi trebuit adoptată cu respectarea prevederilor Art. 76 alin. (1) din Constituţie, republicată, respectiv cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere a Parlamentului".

"Potrivit formulei de atestare a autenticităţii actului normativ, înscrise în finalul Legii privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, aceasta a fost însă adoptată cu aplicarea prevederilor Art. 76 alin. (2) din Constituţie, republicată, fiind astfel încălcate prevederile Art. 76 alin. (1) coroborate cu cele ale Art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituţie, republicată", susţine preşedintele.

Caracterul de lege organică al Legii privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice are implicaţii şi sub aspectul respectării principiului specializării Camerelor la dezbatere, prevăzut de Art.75 alin. (1) din Constituţie, se mai arată în document.

"Contrar dispoziţiilor constituţionale în materie de competentă a Camerelor Parlamentului în materie de legiferare, Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 a fost dezbătută cu încălcarea prevederilor Art. 75 alin. (1) şi (5) din Constituţie. Astfel, analizând parcursul legislativ al acestei iniţiative, constatăm că înainte de a fi fost transmisă de Preşedintele României spre reexaminare, această lege a fost dezbătută cu încălcarea dispoziţiilor Art. 75 alin. (5) din Constituţie, republicată, întrucât norma derogatoare a fost nou introdusă de Camera Deputaţilor, care însă nu avea competenţă decizională în materie; aceasta se impunea cu atât mai mult cu cât Senatul, în şedinţa din 8 aprilie 2013, respinsese această iniţiativă legislativă. Ulterior, în cadrul procedurii de reexaminare, Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 a fost dezbătută cu încălcarea dispoziţiilor Art. 75 alin. (1) din Constituţie, republicată, respectiv de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, şi de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională", conform sesizării.

Preşedintele subliniază totodată că "intervenţia legislativă operată în conţinutul Art. 10 alin. (8) din Legea nr. 51/2006 nu se integrează în obiectul de reglementare al acestei legi, fiind adoptată cu încălcarea dispoziţiilor Art. 1 alin. (5) din Constituţie, prin raportare la prevederile Art. 41 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative potrivit cărora: «Titlul actului normativ cuprinde denumirea generică a actului, în funcţie de categoria sa juridică şi de autoritatea emitentă, precum şi obiectul reglementării exprimat sintetic»".

"Astfel, dispoziţiile derogatoare de la articolul unic pct. 2 din Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 sunt incomplet reglementate, întrucât, prin faptul că afectează regimul juridic al incompatibilităţilor şi conflictelor de interese aplicabil aleşilor locali, prevăzut în Legea n r. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, acestea ar fi trebuit să instituie în mod neechivoc, clar, nesusceptibil de alte interpretări, şi o referire la Legea nr. 161/2003. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în materia incompatibilităţilor şi conflictelor de interese prevederile legale trebuie să fie precise, neechivoce, să instituie norme unitare, clare, previzibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul. Sub acest aspect, considerăm că dispoziţiile pct. 2 al articolului unic din Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 încalcă şi prevederile constituţionale ale Art. 1 alin. (5) referitoare la principiul obligativităţii respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legii, întrucât nu respectă cerinţele de previzibilitate, stabilitate şi certitudine a normei juridice", se menţionează în document.

"În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice a fost dezbătută şi adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale ale Art. 1 alin. (5), ale Art. 73 alin. (3) lit. o), ale Art. 75 alin. (1) şi (5) şi ale Art. 76 alin. (1) din Constituţie, republicată", conchide preşedintele.

Primarii şi preşedinţii CJ vor putea fi reprezentanţi în adunările generale ale asociaţiilor cu activitatea în serviciile de utilităţi publice, a decis recent Camera Deputaţilor, respingând cererea de reexaminare a preşedintelui la legea serviciilor comunitare şi menţinând forma iniţială a legii Raportul de respingere a cererii de reexaminare a fost adoptat cu 224 voturi pentru, 88 abţineri şi 3 împotrivă.

Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice care prevedea şi faptul că primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene li se acordă calitatea de reprezentanţi ai comunelor, ai oraşelor, respective municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice a fost adoptată în iunie 2014, însă preşedintele Traian Băsescu a retrimis-o pentru reexaminare în Parlament.

Cererea de reexaminare preciza că această lege nu este oportună, deoarece participarea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene în organele de conducere ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară nu se justifică în mod obiectiv, întrucât soluţia legislativă propusă ar avea un impact negativ deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităţilor, “Ca efect al noului text de lege, Agenţia Naţională de Integritate nu ar mai putea constata incompatibilitatea primarilor sau a preşedinţilor consiliilor judeţene care vor face parte din organelle de conducere ale acestor asociaţii”, se menţionează în cererea de reexaminare a legii.

În cererea de reexaminare se aprecia că se impune menţinerea incompatibilităţii între calitatea de primar sau preşedinte al consiliului judeţean şi aceea de reprezentant al comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, pentru a se evita suprapunerea intereselor colectivităţilor locale cu cele personale.

Deputaţii au respins cererea de reexaminare a legii şi şi-au menţinut punctul de vedere adoptat anterior Astfel, primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene li se acordă calitatea de reprezentanţi ai comunelor, ai oraşelor, respective municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice.

Totodată, potrivit noii legi, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene îşi pot delega, prin dispoziţie, calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociaţiei.

Reprezentanţii PSD şi ai UDMR au spus că susţin prima variantă a legii şi sunt împotriva cererii de reexaminare, în timp ce PNL s-a abţinut.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici