Mihai Fifor: România trebuie să își regândească strategia de securitate maritimă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Într-o postare publicată pe Facebook înaintea reuniunii CSAT convocate de președintele Nicușor Dan, Mihai Fifor atrage atenția asupra amenințărilor reprezentate de drone aeriene și maritime, minele în derivă, posibilele acte de sabotaj asupra infrastructurii submarine și vulnerabilitățile navigației comerciale.

El spune că această reuniune intervine într-un moment în care evoluțiile de securitate din Marea Neagră impun mai mult decât o evaluare a riscurilor imediate: „Reuniunea CSAT ar putea avea, din această perspectivă, o semnificație care depășește gestionarea incidentelor recente. Ar putea reprezenta momentul unei abordări integrate a securității maritime a României, adaptate unei realități strategice profund schimbate”.

Zona economică exclusivă

Deputatul arată că una dintre cele mai importante vulnerabilități ale României rămâne insuficient discutată: regimul juridic și securitatea efectivă a zonei economice exclusive din Marea Neagră.

Oana Țoiu: Patru nave atacate și opt morți în Marea Neagră, în 24 de ore. România participă la operațiuni de salvare

USR și partidul bulgar „Continuăm Schimbarea” îi cer lui Mark Rutte să consolideze securitatea NATO la Marea Neagră, după atacurile cu drone

„Hotărârea Curții Internaționale de Justiție de la Haga din 2009, în disputa cu Ucraina, a reprezentat un succes major al diplomației românești, consolidând fundamentul juridic al drepturilor noastre maritime. Delimitările cu Bulgaria și Turcia nu sunt însă integral finalizate, o particularitate care trebuie integrată în evaluările strategice, fără a fi confundată cu existența unor dispute ostile. Vulnerabilitatea principală nu este însă una de delimitare. Este diferența dintre drepturile suverane recunoscute internațional și capacitatea efectivă de a le apăra într-un mediu de securitate ostil”, spune social-democratul.

Mihai Fofor adaugă că zona economică exclusivă nu reprezintă teritoriu național în sensul juridic al mării teritoriale și că România exercită aici drepturi suverane asupra resurselor, însă nu beneficiază de aceeași suveranitate deplină.

„Un incident împotriva unei instalații energetice din ZEE nu atrage automat mecanismele de apărare colectivă aplicabile unui atac asupra teritoriului național. Această particularitate nu exclude o reacție aliată, dar introduce un grad de complexitate juridică și politică susceptibil de a fi exploatat prin acțiuni hibride, sabotaje sau atacuri greu de atribuit”, mai spune Fifor.

Miza reuniunii CSAT

Conform acestuia, această problemă capătă o dimensiune nouă odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep: „Exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră va transforma România într-un actor energetic regional important, dar va extinde considerabil și responsabilitățile statului în materie de securitate. Platformele offshore, conductele submarine și infrastructura de transport energetic vor constitui obiective strategice a căror protecție nu poate fi concepută exclusiv în termenii apărării convenționale”.

„Convocarea CSAT este mai mult decât oportună și importantă. Ar putea marca trecerea de la gestionarea reactivă a incidentelor la construirea unei abordări strategice, anticipative și credibile a securității maritime a României”, mai adaugă Mihai Fifor.

El transmite că miza reuniunii CSAT nu ar trebui să fie doar evaluarea a ceea ce se întâmplă astăzi în Marea Neagră, ci definirea modului în care România va fi capabilă să răspundă provocărilor de mâine.