NATO și-a ridicat ținta de apărare la 5% din PIB, sub presiunea lui Trump și a amenințării ruse

Liderii NATO au aprobat la Haga o creștere semnificativă a cheltuielilor militare, stabilind un nou obiectiv: de 5% din PIB până în 2035. Din total, 3,5% ar urma să fie alocate apărării convenționale, adică pregătirii și dotării armatei în sensul clasic, pentru confruntări directe. 1,5% ar trebui să meargă altor forme de securitate, precum apărarea cibernetică, protecția infrastructurii critice și adaptarea logisticii militare. Decizia a fost luată pe fundalul războiului din Ucraina și al cererilor lui Donald Trump ca aliații să cheltuiască mai mult pentru apărare.

Potrivit estimărilor NATO, publicate de Reuters, cheltuielile totale ale alianței au crescut constant între 2014 și 2024, atingând aproape 1,5 trilioane de dolari, calculate la nivelul prețurilor din 2021. Statele Unite au continuat să suporte cea mai mare parte a acestor cheltuieli, contribuind cu mai mult de jumătate din bugetul de apărare comun. Europa și Canada și-au accelerat eforturile după 2022, însă rămân mult în urma Washingtonului.

Nu toate guvernele și-au asumat noul angajament

Analiza NATO până în 2024 arată că România a respectat obiectivul NATO, de 2% din PIB pentru apărare, situându-se peste acest procent, la un nivel similar cu state precum Suedia, Norvegia și Finlanda.

Războiul din Ucraina, ziua 1218. Putin nu va participa la summitul BRICS din Brazilia din cauza mandatului de arestare emis de CPI / Trump sugerează că ar putea trimite mai multe rachete Patriot în Ucraina

Summitul de la Haga | Țările NATO au decis majorarea cheltuielilor la 5% din PIB pentru apărare / Principalele declarații făcute de Nicușor Dan / Trump pleacă de la summit cu o viziune „puțin diferită” asupra NATO

Alte state din estul Europei, precum Polonia și țările baltice, au înregistrat niveluri apropiate sau chiar peste 3%, în timp ce Belgia, Spania, Luxemburg și Canada se situează sub 2%, în partea inferioară a clasamentului cheltuielilor NATO.

Deși toți membrii alianței au semnat declarația finală, nu toate guvernele și-au asumat explicit noul angajament. Spania a transmis că nu intenționează să atingă ținta de 5%, dar își va îndeplini obligațiile de securitate cu un buget inferior. Secretarul general Mark Rutte a acceptat poziția spaniolă ca parte a unui compromis diplomatic menit să asigure unitatea alianței și să evite tensiuni directe cu Trump.

Orbán: Rusia nu e suficient de puternică pentru a amenința NATO

Premierul ungar Viktor Orbán a fost singurul lider care a contestat deschis unitatea afișată de ceilalți, declarând presei că NATO nu ar trebui să se implice în Ucraina și că Rusia nu este suficient de puternică pentru a reprezenta o amenințare reală.

Kremlinul a acuzat NATO de o cursă periculoasă a militarizării și de exagerarea intenționată a pericolului rusesc: „NATO este pe o cale a militarizării necontrolate și portretizează Rusia drept un demon din iad pentru a-și justifica creșterea bugetelor de apărare”, a transmis Moscova.

Zelenski, lăsat în afara reuniunii principale a summitului

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost prezent doar la cina informală organizată în ajunul summitului, nefiind inclus în reuniunea principală, deși urma să aibă o întrevedere separată cu Trump.

Pentru a evita tensiunile și a-i oferi lui Trump o victorie diplomatică clară, secretarul general Mark Rutte a redus durata summitului, concentrând declarația finală exclusiv pe angajamentul financiar și pe liniștirea aliaților cu privire la sprijinul SUA.

„Ne reafirmăm angajamentul de neclintit față de apărarea colectivă, așa cum este consfințit în Articolul 5 al Tratatului de la Washington: un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor”, se arată în declarație, după ce Trump a stârnit îngrijorare marți, afirmând că există „numeroase definiții” ale acestei clauze.

„SUA este alături de aliați până la capăt”, a declarat Trump înaintea deschiderii reuniunii.