Prima mare înfrângere a lui Nicușor Dan. CCR a repins cu unanimitate sesizarea sa privind legea Vexler pentru combaterea antisemitismului şi xenofobiei

Joi are loc prima şedinţă a Curţii în noua componenţă, cu trei noi judecători.

În ședință a fost dezbătută sesizarea președintelui României privind legea adoptată de Parlament pe 21 iunie ce modifică Ordonanța de urgență din 2002 privind interzicerea organizațiilor fasciste, extinzând interdicțiile și la cele „legionare” și pedepsind cu închisoarea de la 3 la 10 ani înființarea unor astfel de organizații.

Dan trimisese CCR o sesizare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.

CCR explică de ce a respins sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan

Ion Cristoiu: Prin respingerea sesizării la legea Vexler, Sistemul i-a dat un semnal lui Nicușor Dan: Stai în banca ta, nu ești președintele românilor, ești președintele nostru!

Preşedintele considera că, prin modalitatea de adoptare şi prin conţinutul său normativ, legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale.

CCR a respins însă sesizarea, cu unanimitate de voturi.

Legea care a ajuns pe masa preşedintelui pentru semnare se referea la adoptarea unei ordonanţe din 2002 care interzice grupările, simbolurile şi acţiunile de tip fascist, legionar, rasist sau care promovează ura faţă de anumite grupuri. Această lege modifică şi reglementările anti-antisemitism din 2018.

Principala schimbare pe care o aduce legea votată de Parlament în iunie 2025 este includerea explicită a grupărilor legionare în lista organizaţiilor interzise prin lege penală.

De ce a sesizat Nicușor Dan CCR-ul privind acestă lege?

Într-o declarație susținută la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a explicat motivele pentru care a sesizat Curtea Constituțională cu privire la legea privind combaterea antisemitismului, xenofobiei și a altor forme de extremism, contestată recent și de mai mulți deputați, printre care și Silviu Vexler. Legea a generat o dezbatere amplă, iar criticii ei susțin că textul ar putea duce la abuzuri și la interpretări arbitrare.

Preşedintele Nicuşor Dan a contestat legea la Curtea Constituţională, susţinând că mai multe prevederi încalcă Constituţia. Argumentul său principal este că legea foloseşte termeni vagi – cum ar fi „fascist”, „legionar”, „rasist” sau „xenofob” – fără să explice precis ce înseamnă aceşti termeni în contextul juridic. În special, expresia „organizaţie cu caracter legionar” este considerată de preşedinte prea neclară pentru a putea fi aplicată în mod corect de către instanţele de judecată.

Întrebat de un jurnalist despre afirmațiile deputatului Vexler, care și-a anunțat retragerea unei decorații în semn de protest și a sugerat chiar desființarea strategiei naționale de combatere a antisemitismului, președintele a oferit un răspuns detaliat, începând cu o precizare de ordin constituțional.

„În primul rând, ca să lămuresc o chestiune de procedură, pentru că am văzut în spațiul public întrebarea: sunt atâtea probleme în România și președintele exact de legea asta s-a apucat. Ca să lămurim, este obligație constituțională a președintelui ca, pentru orice lege votată de Camera decizională din Parlament, în termen de 20 de zile, fie să o promulge, fie să o trimită la Curtea Constituțională, dacă apreciază că este neconstituțională, fie să o trimită înapoi la Parlament, dacă apreciază că anumite chestiuni trebuie clarificate sau modificate”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a precizat că, în acest interval legal, a promulgat „vreo 40-50 de legi”, iar în cazul legii privind combaterea antisemitismului a considerat necesar să sesizeze CCR. A făcut același lucru și în cazul codului rutier, care a fost retrimis Parlamentului pentru că „existau prevederi care încălcau niște directive europene, cel puțin așa au apreciat colegii mei”.