Şansele alegerilor parlamentare anticipate. Cine susţine iniţiativa şi când ar putea avea loc

PNL şi-a propus să accelereze, începând cu luna februarie, procedurile în vederea declanşării alegerilor parlamentare anticipate, pentru ca acestea să aibă loc până în aprilie. Iniţiativa este susţinută de preşedintele Klaus Iohannis şi de o parte dintre parlamentari.

1868 afişări
Imaginea articolului Şansele alegerilor parlamentare anticipate. Cine susţine iniţiativa şi când ar putea avea loc

Şansele alegerilor parlamentare anticipate. Cine susţine iniţiativa şi când ar putea avea loc

Prim-vicepreşedintele partidului, Rareş Bogdan, a anunţat, la sfârşitul lui decembrie, că liberalii poartă negocieri cu partidele parlamentare pentru declanşarea anticipatelor, fiind nevoie de încă 24 de voturi pentru a susţine un astfel de demers.

"Acest demers este susţinut de USR, UDMR şi PMP. Ne aşteptăm ca cei care au sprijinit investirea Guvernului Orban, din 23 de parlamentari ALDE, să susţină demersul nostru. (...) Este normal să ne dorim o majoritate formată din două sau trei forţe politice, din care vioara întâi să fie PNL şi un Guvern condus de Ludovic Orban. Veţi vedea că avem toţi paşii pregătiţi, lunile februarie, martie vor fi extrem de interesante. Cel târziu în aprilie vom avea alegeri anticipate", a declarat europarlamentarul.

Potrivit acestuia, grupul de nouă parlamentari demisionari din Pro România, conduşi de deputaţii Sorin Cîmpeanu şi Daniel Constantin, vor susţine anticipatele.

"Ar mai fi nevoie de 24 de voturi care pot fi formate din demisionari, din aşa numiţi independenţi şi din cei care aparţin minorităţilor naţionale", a afirmat Bogdan.

Premierul Ludovic Orban a declarat că este nevoie de anticipate pentru că „este foarte dificil, cu actualul Parlament, să se adopte legi care să fie legile aşteptate de oameni”.

Noua sesiune parlamentară va începe pe 3 februarie. Liberalii analizează variantele prin care anticipatele pot avea loc. PNL ia în calcul că PSD, aflat în opoziţie, poate depune o moţiune de cenzură care să demită Guvernul şi astfel să înceapă un proces de declanşare a alegerilor înainte de termen. O altă variantă este ca premierul Ludovic Orban să-şi dea demisia.

Social-democraţii nu exclud varianta depunerii unei moţiuni de cenzură, având în vedere că Executivul s-a angajat să elaboreze proiecte importante de lege prin asumarea răspunderii, ocolind Parlamentul. Pe 16 decembrie, Gabriel Zetea, lider regional al PSD, a anunţat că partidul va depune moţiune de cenzură doar dacă Guvernul îşi va asuma răspunderea pe modificarea legislaţiei electorale, respectiv pe alegerea primarilor în două tururi.

Preşedintele Klaus Iohannis susţine organizarea alegerilor parlamentare înainte de termen. Şeful statului a afirmat că adoptarea unei eventuale moţiuni de cenzură la adresa guvernului Orban ar fi un prim pas în această direcţie.

Marcel Ciolacu, liderul interimar al PSD, nu susţine ideea organizării anticipatelor. Acesta declara la începutul lunii decembrie că nu există nicio criză pentru a grăbi formarea unui nou Legislativ, România având deja un Guvern, un preşedinte şi un Parlament.

"Nu e prima dată în istorie când avem un Guvern minoritar. În momentul în care nu poţi învesti un Guvern faci anticipate. Eu cred că totuşi încearcă să forţeze aceste alegeri anticipate, în urma unor sondaje de opinie, care este total nedemocratic si neconstrutiv pentru România. A încercat şi domnul Năstase acest lucru. Anticipatele apar când nu există o majoritate conturată", a declarat liderul social-democraţilor.

În schimb, unii lideri din PSD vehiculează ideea că preşedintele Iohannis şi PNL vor acest lucru deoarece se tem că guvernarea actuală va fi un eşec iar astfel, până la alegerile parlamentare la termen din toamnă, liberalii ar mai pierde din electorat.

De asemenea, ALDE nu susţine organizarea scrutinului înainte de termen. Partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu a transmis că declaraţiile lui Rareş Bogdan nu fac decât să alunge investitorii. Totodată, ALDE precizează că nu intră în această „aventură politică” doar pentru ca PNL să mai obţină câteva procente. Tăriceanu speră ca premierul să nu-şi mai asume răspunderea pentru alte proiecte de lege, deoarece există riscul ca aceste demersuri repetate să fie oprite cu o moţiune de cenzură.

Pe de altă parte, Kelemen Hunor a discutat cu prim-ministrul Orban înaintea încheierii sesiunii parlamentare iar liderul UDMR a precizat că susţine organizarea anticipatelor cu câteva săptămâni înaintea alegerilor locale.

Liderii Alianţei USR-PLUS, Dan Barna, respectiv Dacian Cioloş, susţin alegerile parlamentare anticipate. Dan Barna a explicat că luna februarie va fi decisivă pentru a afla dacă va fi sau nu un scrutin înainte de termen. Liderul USR spune că dacă se va ajunge la o decizie, alegerile parlamentare vor avea loc în aceeaşi perioadă cu localele. Dacian Cioloş i-a cerut public preşedintelui Klaus Iohannis declanşarea rapidă a alegerilor anticipate „pentru a evita distrugerea ţării”.

Parlamentarii PMP ar putea susţine condiţionat demersul. La începutul lunii decembrie, Eugen Tomac declara că partidul pe care îl conduce va susţine scrutinul înainte de termen dacă deputaţii PNL şi USR votează pentru proiectele de lege privind alegerea primarilor în două tururi şi reducerea numărului de parlamentari.

Procedura pentru declanşarea anticipatelor

Alegerile anticipate în România nu pot fi organizate, potrivit Constituţiei, decât în cazul în care două propuneri de Executiv sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar preşedintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului.

Astfel, singura situaţie prevăzută de Constituţie pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului. Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constituţie, doar "după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare" de către preşedintele României.

Preşedintele "poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură". Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate, nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern, decât dacă preşedintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale.

Pe de altă parte, Constituţia mai prevede şi faptul că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici