Cele zece proiecte care apropie Bucureştiul de statutul de capitală europeană

Dacă de la comunişti Bucureştiul a moştenit magazinul Unirea, Hotelul Intercontinental şi Casa Poporului, a fost nevoie de 20 de ani de capitalism pentru ca în oraş să fie realizate obiective noi, care să facă parte din noua istorie a oraşului. Mai sunt multe de rezolvat, de la renovarea Gării de Nord până la parcări care să reducă din numărul maşinilor lăsate pe străzi, dar stadionul, mallul sau hotelul oraşului pot fi comparate cu obiective similare din alte capitale europene.

4 afișări
Imaginea articolului Cele zece proiecte care apropie Bucureştiul de statutul de capitală europeană

Pasajul Basarab (Imagine: Alexandru Hojda/Mediafax Foto)

Zece obiective cu o valoare a investiţiei de circa 1,2 miliarde de euro şi cu termen de finalizare în perioada 2008-2014 contribuie la schimbarea imaginii Bucureştiului, al şaselea oraş din Europa în funcţie de numărul de locuitori, arată o analiză a Ziarului Financiar. Traiul zilnic într-un oraş mare poate provoca numeroase inconveniente, pornind de la timpul pierdut în trafic, zgomotul sau praful, dar acestea pot fi compensate într-o oarecare măsură de posibilitatea de a vedea o piesă de teatru nouă în fiecare săptămână, a avea acces la arhiva de 12 milioane de volume a Bibliotecii Naţionale sau de a viziona un meci de fotbal important direct pe stadion.

Iar când aceste activităţi au loc într-un Teatru Naţional renovat din temelii (din 2013), într-o bibliotecă nouă de peste 100.000 de metri pătraţi, în care sunt şi săli de expoziţii, cafenele şi restaurante (din toamna acestui an) sau pe un stadion standard "Elite" de 55.000 de locuri (de săptămâna viitoare), viaţa într-un oraş cu două milioane de locuitori devine mai interesantă.

Pentru ieşirile la cumpărături, mallurile construite în oraş, dintre care se distinge proiectul Cotroceni Park, o investiţie de 300 de milioane de euro, oferă suficiente alternative, în timp ce pub-urile şi restaurantele de pe lângă Lipscani sunt o variantă pentru serile lungi de vară.

Chiar şi spitalele din oraş încep să arate altfel. Private, doar în acest an au fost deschise patru spitale de mari dimensiuni, în timp ce la stat, Colţea - cel mai vechi spital din oraş - are de câteva luni un aspect complet nou, ce aduce mai degrabă a hotel de lux. Cu toate acestea, în ultimii zece ani numărul turiştilor străini care s-au cazat pentru cel puţin o noapte la hotelurile şi pensiunile din România a crescut cu doar 54%, la 1,34 milioane, în ciuda aderării la Uniunea Europeană şi a creşterii semnificative a zborurilor de pe aeroportul Otopeni. Aeroport care din primăvara acestui an are de două ori mai multe ghişee de check in şi 15 porţi de îmbarcare noi, adică o capacitate mai mare de a prelua turişti către aeronave. Dar au ce vedea turiştii în Bucureşti? Casa Poporului, Ateneul sau Muzeul Satului sunt de mulţi ani obiective pe lista celor mai mulţi vizitatori, dar de la un oraş căruia în urmă cu câţiva ani i se spunea "micul Paris" aşteptările sunt mult mai mari.

AFI Palace Cotroceni - 300 mil. euro - octombrie 2009

Mallul AFI Palace Cotrooceni, cel mai scump centru comercial construit vreodată în România, a devenit fără îndoială şi un punct turistic al oraşului, oricât de contestate ar fi mallurile pe plan local. Dacă Parisul beneficiază de galeriile Lafayette, iar Lisabona are, spre exemplu, de circa 12 ani un mall de 120.000 mp precum Centro Colombo, în Bucureşti a fost nevoie de o investiţie de 300 mil. euro pentru crearea mallului de pe bulevardul Timişoara, care a devenit o destinaţie de cumpărături şi distracţie pentru circa 50.000 de bucureşteni în fiecare zi, dar şi pentru oameni din afara oraşului.

Proiectul beneficiază atât de cea mai mare parte a retailerilor internaţionali prezenţi pe plan local, cât şi de o arhitectură care atrage în primul rând prin zona centrală de sub cupola de sticlă de peste 3.000 mp, printre cele mai mari de acest gen din Europa. Mallul este deţinut de grupul israelian AFI Europe.

Pasajul Basarab - 240 mil. euro - iunie 2011

Cea mai importantă lucrare de infrastructură a Capitalei din ultimii 20 de ani, pasajul de 1,9 kilometri care face legătura între cartierele Militari-Drumul Taberei şi nordul Capitalei a fost finalizat la cinci ani după începerea lucrărilor, în urma unei investiţii de 240 de milioane de euro.

Pasajul a fost realizat de firmele FCC Construccion (Spania) şi Astaldi (Italia) şi, cel puţin în perioada verii, a fluidizat o bună parte din traficul rutier din zona Eroilor - Gara de Nord.

Proiectul cuprinde două traversări majore de obstacole, a râului Dâmboviţa peste podul existent şi a căii ferate în zona gării Basarab, întregind inelul principal de circulaţie rutieră a oraşului.

Citeşte mai multe despre proiectele care apropie Bucureştiul de statutul de capitală europeană pe www.zf.ro.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici