100 de ani de la Tratatul de la Trianon. Istoric român: „Ungaria plânge după ceva ce nu a fost al ei”

  • 4 iunie este motiv de bucurie pentru români, fiind sărbătorită semnarea Tratatului de la Trianon.
  • Tratatul de la Trianon este actul care confinţeşte din punct de vedere juridic încheierea păcii dintre Puterile Aliate şi Ungaria la finalul Primului Război Mondial.
  • Există şi nemulţumiţi. Ungaria consemnează data de 4 iunie ca amintirea unei „răni deschise”
Imaginea articolului 100 de ani de la  Tratatul de la Trianon. Istoric român: „Ungaria plânge după ceva ce nu a fost al ei”

100 de ani de la Tratatul de la Trianon. Istoric român: „Ungaria plânge după ceva ce nu a fost al ei”

4 iunie este un moment de bucurie pentru români, fiindcă pe 4 iunie 1920 a fost semnat Tratatul de la Trianon,  „tratatul care încheia războiul Ungariei cu toate ţările participante la coaliţia Mica Antantă, în special cu ţările din jurul său: România, Cehoslovacia, Iugoslavia şi Austria”, explică istoricul Adrian Niculescu.  La polul opus, Ungaria vede această zi ca una de doliu, fiindcă în urma tratatului ar fi pierdut două treimi din teritoriile sale. „Ce omit ungurii să zică este faptul că acele teritorii erau ne-maghiare, doar o treime din populaţie fiind maghiară”, adaugă specialistul.
 
Ungaria se „tânguie” după ceva ce nu a fost al ei, susţine acesta. „Ungurii plâng inutil după „laptele vărsat” şi este cel puţin deplasat accentul pus pe Trianon. Retorica lor, cuvântul lor de ordine este că au pierdut două treimi din teritoriu, dar asta nu este adevărat. Orice hartă etnică a Ungariei ne arată asta”, mai notează Niculescu. Spre deosebire de Ungaria, Austria nu plânge pe „laptele vârsat”, deşi teritoriul său a suferit „amputări” importante la acea vreme, pierzând Cehia, Bucovina, Nordul Italiei, Slovenia, sudul Poloniei.
 
Totuşi, autorităţile maghiare spun că perioada Trianonului ar trebui studiată mai aprofundat. „4 iunie este amintirea unui moment dureros pentru unguri, dar asta este istoria. Investiţiile pe care ei vor să le facă pentru investigarea momentului Trianon sunt inutile, pentru că doar „bat apa-n piuă”, consideră istoricul. 
 
Referitor la iniţiativa instituirii zilei de 4 iunie ca sărbătoare naţională a României, Niculescu spune că aceasta ar fi redundantă, întrucât actul juridic de la Trianon doar a consfinţit voinţa românilor de la 1 decembrie 1918, când a avut loc Marea Unire. 
 
 
Tratatul de la Trianon cu Ungaria a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti pe 17 şi 26 august 1920. Ulterior, legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la data de 30 august 1920, aceasta intrând în vigoare la 26 iulie 1921.
 
 Parlamentul Ungariei a dezbătut şi a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon pe 11-13 noiembrie 1920.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici