ANALIZĂ: Dosarul Bica îi scoate la lumină pe unii dintre "băieţii deştepţi" ai afacerii despăgubirilor

Dosarul "Alina Bica" readuce în actualitate latura penală a unor despăgubiri acordate de ANRP, ai cărei protagonişti sunt funcţionari publici de rang înalt şi beneficiari de conjunctură care au păgubit cu sute de milioane de euro statul şi persoanele îndreptăţite să-şi ceară drepturile.

7455 afişări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Dosarul Bica îi scoate la lumină pe unii dintre "băieţii deştepţi" ai afacerii despăgubirilor

Alina Bica (Imagine: Silviu Matei/ Mediafax Foto)

"Băieţii deştepţi" nu se ocupă doar de energie. O demonstrează bilanţul unor despăgubiri controversate acordate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi o susţine chiar şeful actual al instituţiei, George Băeşu.

"Reţeta" este simplă: un cetăţean are de primit de la stat o sumă mare de bani, drept despăgubiri pentru o proprietate preluată abuziv de regimul comunist. "Băiatul deştept" îi cumpără drepturile litigioase. De cele mai multe ori, tranzacţia se face pe o sumă inferioară celei pe care ar fi urmat să o primească respectivul cetăţean, însă acesta se declară mulţumit, măcar pentru faptul că nu mai aşteaptă, uneori cu anii, să-i vină rândul la despăgubiri şi, mai rău, să se judece cu ANRP pentru acestea.

Ce face, ulterior, cumpărătorul drepturilor litigioase? Primeşte el despăgubirile, mult mai rapid decât ar fi reuşit cetăţeanul de rând. "Aproape toate despăgubirile de valori mari, de milioane sau zeci de milioane de euro, din ultimii doi ani nu au fost acordate foştilor proprietari deposedaţi de regimul comunist, ci unor persoane care au cumpărat drepturile litigioase, cei mai mulţi devenind 'cazuri speciale'", afirma, în 2013, preşedintele ANRP, George Băeşu.

Respectivele "cazuri speciale" nu au rămas neobservate de ochii legii. În 2011, vicepreşedintele ANRP Remus Baciu este prins luând mită pentru urgentarea unui dosar de restituire, iar anul acesta, în aprilie, primeşte cinci ani de închisoare.

Cazul Baciu a dezvăluit un mecanism infracţional bine organizat şi "uns" cu bani mulţi pe traseul beneficiar - intermediar - funcţionar public.

"Avem cesionari care după ce au dat un milion de euro au devenit cazuri speciale, pentru că sufereau de nu ştiu ce boală, şi s-a rezolvat cu rapiditate. Cât a fost dosarul unui pensionar nu era caz special, când a ajuns la un tânăr de 34 de ani care suferea de guturai s-a transformat imediat în caz special", declara, pentru MEDIAFAX, acelaşi Băeşu.

La aproape un an după arestarea lui Baciu, ANRP avea conducere nouă, problemele reclamate erau, însă, aceleaşi. Astfel, în martie 2012, preşedintele de atunci al ANRP, Dorina Danielescu, spunea că s-au găsit "nereguli grave" în repartizarea pentru soluţionare a dosarelor de despăgubire, fără criterii şi registre de evidenţă, iar în urma verificărilor s-a constatat că în 80% dintre cazurile pentru care s-au emis decizii de despăgubire pe fond funciar lipseau de la dosar certificatele de moştenitor.

Neregulile grave de la ANRP au fost semnalate şi în sesizări adresate procurorilor de Guvern, precum şi în rapoarte ale Curţii de Conturi.

Joi seară, problema despăgubirilor cu iz penal revine în actualitate printr-un demers judiciar fără precedent: reţinerea şefului Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Măsura dispusă în cazul Alinei Bica de procurorii anticorupţie este motivată prin faptul că şefa DIICOT, în 2011, când era secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, a acordat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare din Bucureşti care a fost supraevaluat. Prejudiciul estimat - peste 61 de milioane de euro.

În 2011, din aceeaşi comisie au făcut parte şi Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, ambii reţinuţi alături de Bica, precum şi fostul preşedinte al ANRP Crinuţa Dumitrean, Cătălin Florin Teodorescu, deputat PDL, Marko Attila, deputat UDMR, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1 şi Remus Virgil Baciu.Lăcr

Lăcrămioara Alexandru, Alina Bica

Crinuţa Dumitrean conducea ANRP în perioada scandalului Baciu. După arestarea acestuia, în 2011, a demisionat, însă a revenit în atenţia publică un an mai târziu, când Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a cerut comisiei de specialitate a Curţii de Apel Bucureşti să îi controleze averea. ANI constatase că Dumitrean nu poate justifica peste 150.000 de euro, venituri realizate în perioada în care a fost preşedintele ANRP, director adjunct la Institutul Naţional de Administraţie (INA) şi director în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA).

Într-un alt dosar de evaluare, inspectorii de integritate au constatat că, în perioada 30 aprilie 2009 - 5 octombrie 2011, Dumitrean s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât a exercitat, simultan, funcţiile de director (funcţie publică de conducere) în cadrul APIA, director general adjunct al INA şi preşedinte, cu rang de secretar de stat, al ANRP, precum şi calitatea de comerciant persoană fizică, în perioada 7 martie 2008 - 3 februarie 2011.

Numit vicepreşedinte al ANAF în 2009, pe vremea Guvernului Boc, Dragoş Bogdan a fost eliberat din această funcţie, în 2012, de premierul Victor Ponta, care l-a demis din cauza legăturilor pe care cel dintâi le avea cu lumea interlopă, relata presa de la acea vreme. În 2013, Dragoş Bogdan a fost numit comisar general adjunct al Gărzii de Mediu, în perioada în care conducerea ministerului de resort era asigurată de Rovana Plumb. Mai mult decât atât, un alt aspect relatat în media se referă la faptul că firma controlată de soţia lui Bogdan a derulat mai multe afaceri în Cluj-Napoca, acolo unde Emil Boc era primar, ea primind contracte publice pentru amenajarea parcurilor. Presa a sugerat, la un moment dat, că, pe vremea în care se numea Liliana Călin, soţia lui Dragoş Bogdan ar fi avut o idilă cu premierul Emil Boc.

Deputatul PDL Cătălin Florin Teodorescu a fost ales, în 2004, consilier judeţean în Argeş, însă după câteva luni a demisionat şi a fost numit prefect, poziţie pe care a ocupat-o până în ianuarie 2005. În perioada 2005-2007 a fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, iar în anul 2009 a fost vicepreşedinte la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), până în 8 august 2009, când, prin decizie a premierului Emil Boc, a fost numit vicepreşedinte al ANRP. Doi ani mai târziu, în 1 noiembrie 2011, Teodorescu a demisionat din această funcţie.

Potrivit celei mai recente declaraţii de avere, parlamentarul are patru terenuri în Bucureşti, Ilfov şi Argeş, două case de locuit, dar şi ceasuri şi bijuterii care valorează 26.000 de euro.

Cel de-al doilea deputat din acest dosar, Marko Attila, mai este implicat într-un dosar penal şi chiar a fost găsit vinovat de magistraţii de la Judecătoria Buzău de abuz în serviciu. Marko Attila a fost condamnat, în 2012, la trei ani de închisoare cu executare de Judecătoria Buzău, în cazul retrocedării Colegiului "Székely Mikó" din Sfântu Gheorghe. În urma acestei retrocedări, deputatul, alături de celelalte persoane implicate în acest caz, a prejudiciat statul român cu 1,3 milioane de euro. Decizia instanţei nu a fost definitivă, iar contestaţia împotriva acestei decizii se judecă la Curtea de Apel Ploieşti, următorul termen fiind fixat de instanţă în 24 noiembrie.

Actualul preşedintele al PNL Sector 1, Sergiu Diacomatu, a fost vicepreşedinte al ANRP între 16 noiembrie 2009 şi 24 martie 2011. În iunie 2012 a candidat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, însă a fost învins de nu mai puţin controversatul Gheorghe Bunea Stancu.

În dosarul Alinei Bica, procurorii susţin că prejudiciul de peste 61 de milioane de euro ar fi fost împărţit de Gheorghe Stelian cu Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.

Omul de afaceri piteştean Valentin Vişoiu, care controlează grupul de firme Conarg, este deja arestat într-un alt dosar al procurorilor anticorupţie, în care este implicat şi primarul Piteştiului, Tudor Pendiuc. Mai mult, despre Vişoiu presa a relatat că a făcut parte din operaţiunea de retrocedare de la Ştefăneşti, anchetă în care ar fi implicat şi Radu Pricop, soţul Ioanei Băsescu. Omul de afaceri ar fi primit din drepturi litigioase de nici mai mult nici mai puţin de 100 milioane de euro.

Şi numele lui Gabriel Gheorghe este legat de retrocedările de la Ştefăneşti, el fiind implicat în "afacere", alături de Vişoiu, Pricop şi de avocatul Gabriel Banu. Procurorii anticorupţie spun că averea acestuia s-a majorat cu aproape 4,2 milioane de euro, în urma afacerii cu Gheorghe Stelian, Valentin Vişoiu şi Adrian Andrici.

Conform jurnaliştilor de la ZF, Adrian Andrici este unul dintre cei mai influenţi şi discreţi investitori pe bursă, în presă neexistând fotografii cu acesta, deşi este de mulţi ani acţionar semnificativ la companii de pe bursă. În 2008, Andrici a vândut pachetul majoritar de acţiuni al firmei Haber Haţeg către grupul Heineken pentru câteva milioane de euro, în condiţiile în care firma deţinea terenul de şapte hectare pe care este situată una dintre fabricile de bere ale grupului olandez. Apoi, el s-a luptat cu americanii de la Ford în calitate de acţionar minoritar al Automobile Cra­iova, pentru a obţine un preţ mai bun pentru acţiuni.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici