Angajaţii şi liderii de companii cred că e foarte important ca organizaţia lor să funcţioneze într-un mod integru. Care e situaţia în România

Mai bine de jumătate (55%) din angajaţii şi liderii unor companii din întreaga lume sunt de părere că standardele de integritate instituţională au rămas la fel sau s-au deteriorat în ultimele 18 luni, potrivit ediţiei 2022 a studiului EY Global Integrity Report.

În timp ce un procent record dintre respondenţi (97%) consideră că integritatea este importantă în organizaţia lor, 41% au declarat că pandemia COVID-19 face mai dificilă desfăşurarea activităţii într-un mod integru.

Studiul, care a sondat opiniile a peste 4.700 de angajaţi, şefi de organizaţii şi membri ai consiliilor de administraţie din 54 de ţări şi teritorii, a constatat că liderii au dificultăţi în a crea şi comunica o cultură a integrităţii solidă şi eficace în cadrul companiilor lor.

„Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra standardelor de integritate în companiile din întreaga lume. Schimbarea regimului de muncă pe durata pandemiei a dat naştere unui risc ridicat de fraudă şi comportamente lipsite de etică. Modalităţile de muncă hibride fac dificilă o monitorizare eficace din perspectiva conformităţii, iar factorii de risc de fraudă de obicei cresc în perioadele de criză, deoarece companiile şi oamenii se confruntă cu presiuni financiare mai mari”, spune Andrew Gordon, lider EY Global Forensic & Integrity Services.

În ultimele 12 luni, au existat investiţii mai mari în iniţiative de integritate şi conformitate: 53% dintre organizaţiile respondente au un cod de conduită implementat, faţă de 47% în urmă cu 18 luni. Există, de asemenea, o creştere a numărului de programe de pregătire, 46% din companii oferind instruire periodică cu privire la cerinţele legale sau profesionale de interes, faţă de 38% în 2020.

Cu toate acestea, studiul evidenţiază că această majorare a investiţiilor nu este comunicată într-un mod eficace, iar conducerea organizaţiei supralicitează frecvent eficacitatea programelor de integritate instituţională. De exemplu, în timp ce 60% din respondenţii membri în consilii de administraţie au declarat că organizaţia lor a comunicat frecvent în ultimele 19 luni importanţa unei conduite integre, mai puţin de o treime dintre respondenţii salariaţi (30%) îşi amintesc să fi văzut comunicări pe această temă.

Există o discrepanţă şi între opiniile membrilor consiliilor de administraţie şi cele ale angajaţilor în privinţa cunoaşterii politicilor de telemuncă (80% faţă de 51%) şi cunoaşterea reglementărilor de confidenţialitate a datelor (52% faţă de 35%).

Pe lângă lipsa de cunoaştere, pare să existe şi o înţelegere limitată a importanţei critice a integrităţii, dincolo de respectarea regulilor şi reglementărilor. Numai o treime dintre respondenţi (33%) au declarat că o componentă importantă a integrităţii este conduita în conformitate cu standardele etice.

Studiul evidenţiază o altă discrepanţă în ceea ce priveşte conduita. În rândul conducerii la nivel de vârf, pare să existe o disponibilitate de a acţiona în afara normelor de conformitate. Membrii consiliilor de administraţie care au fost intervievaţi în cadrul cercetării prezentau o probabilitate de cinci ori mai mare de a falsifica evidenţele financiare, decât angajaţii (15% faţă de 3%) şi de şase ori mai mare să declare că ar fi dispuşi să inducă în eroare părţi terţe, cum ar fi auditorii (18% faţă de 3%).

Studiul analizează, de asemenea, opiniile respondenţilor privind protecţia şi confidenţialitatea datelor. Legiferarea acestui domeniu a făcut obiectul unor noi reglementări în ultimii ani şi 61% dintre respondenţi au fost de acord că acest lucru a fost benefic pentru activitatea lor.

Situaţia în România

În România, 67% dintre persoanele care au participat la sondaj consideră că este foarte important să poată demonstra că organizaţia lor funcţionează într-un mod integru, uşor peste media din Europa de Est (65%). De asemenea, 75% dintre respondenţi au indicat că publicul larg din România are aşteptări mai mari decât înainte cu privire la modul în care oamenii trebuie să se comporte la locul de muncă.

Clarisa Tesu, lider Forensic & Integrity Services, EY România, a punctat: „Este foarte încurajator să vedem că majoritatea respondenţilor (52%) au declarat că standardele de integritate s-au îmbunătăţit în România în ultimele 18 luni, 45% susţinând că au rămas la fel, în timp ce doar 3% cred că s-au înrăutăţit. Pentru acest indicator, România se numără printre ţările cu cele mai pozitive răspunsuri.

Pe de altă parte, 23% din respondenţi au declarat că ar fi dispuşi să se angajeze în diferite forme de abatere (precum falsificarea înregistrărilor financiare, angajarea într-un comportament lipsit de etică, oferirea/acceptarea de mită sau inducerea în eroare a unor părţi externe, cum ar fi auditorii sau autorităţile de reglementare), dacă acest lucru ar însemna să îşi îmbunătăţească propria carieră sau remuneraţie.

Un domeniu de îmbunătăţire clară ar fi zona de avertizare, deoarece doar 62% din respondenţi consideră că pot raporta în siguranţă fapte greşite, fără a fi supuşi unor represalii. Comparativ, în ţările mai dezvoltate, 69% din respondenţi se simt în siguranţă să raporteze abateri.

Cu toate acestea, 63% din respondenţii din România declară că nu au raportat niciodată probleme de comportament necorespunzător, fie că este vorba de management sau printr-o linie telefonică dedicată (un procent sub media est-europeană, de 67%). De asemenea, 36% din respondenţi au avut suspiciuni de abateri, dar nu au raportat acest lucru, iar 58% dintre cei care au raportat abateri s-au simţit supuşi unor presiuni să nu raporteze.

În plus, chiar dacă raportarea a avut loc în mod corespunzător, doar o minoritate dintre respondenţi (49%) consideră că întreprinderile lor au luat măsuri împotriva angajaţilor care au încălcat standardele de integritate.

Un procent de 56% dintre respondenţii români consideră că pandemia Covid-19 a îngreunat desfăşurarea activităţii de către organizaţii într-un mod integru.