Aproximativ 5.000 de persoane fără adăpost în Capitală, aproape 300 mor anual

Numărul persoanelor fără adăpost este în creştere la nivel naţional, în Capitală estimându-se că sunt aproximativ 5.000 de oameni ai străzii, reprezentând o treime din numărul total, iar mulţi dintre ei ajung în această situaţie din cauza bolilor psihice, potrivit estimărilor făcute de Samusocial.

2203 afişări
Imaginea articolului Aproximativ 5.000 de persoane fără adăpost în Capitală, aproape 300 mor anual

Aproximativ 5.000 de persoane fără adăpost în Capitală, aproape 300 mor anual (Imagine: Mediafax Foto)

Samusocial din România (Serviciul de Ajutor Mobil de Urgenţă Socială) este o organizaţie neguvernamentală care, din 2004, asigură intervenţie de urgenţă persoanelor reduse la stadiul de simplă supravieţuire.

Potrivit ONG-ului, se estimează că numărul persoanelor fără adăpost este în creştere, ajungând la aproximativ 15.000 la nivelul întregii ţări, în jur de 5.000 dintre acestea trăind în Bucureşti.

Specialiştii organizaţiei neguvernamentale au precizat că pe străzile Capitalei mor anual aproape 300 de persoane fără adăpost, multe dintre acestea neavând acte de identitate.

Samusocial a realizat, în perioada decembrie 2008 - noiembrie 2009, un studiu privind indicatorii de sănătate mintală în rândul populaţiei adulte fără adăpost din Bucureşti, populaţia ţintă fiind formată din 100 de persoane aflate în tratament psihiatric, întâlnite de echipa mobilă a organizaţiei.

Din studiu a rezultat că aproape jumătate (45 la sută) dintre persoanele chestionate nu aveau acte de identitate şi nici certificat de naştere. Reprezentanţii organizaţiei neguvernamentale atrag atenţia că 39 la sută dintre persoanele adulte fără adăpost nu deţin niciun act de identitate.

Totodată, 84 la sută dintre persoanele fără adăpost chestionate erau calificate profesional, opt la sută având studii superioare, 60 la sută studii medii şi 24 la sută studii primare.

Cu toate acestea, principalele surse de supravieţuire pentru aceste persoane sunt cerşitul, pensia, veniturile ocazionale sau vânzarea materialelor refolosibile.

"Comparativ cu sursele de supravieţuire ale categoriei generale de persoane adulte fără adăpost, persoanele cu probleme de sănătate mentală au ca principală sursă de supravieţuire cerşitul, în timp ce la populaţia generală pe primul loc se află veniturile ocazionale", se arată în studiu.

Principalele locuri de adăpostire peste noapte sunt, potrivit studiului, scările de bloc, parcurile, gările şi pieţele, în funcţie de sezon parcurile fiind înlocuite cu adăposturi improvizate sau scări de bloc.

Specialiştii au stabilit că persoanele adulte fără adăpost cu probleme psihice sunt de două tipuri, respectiv cele care ajung în stradă din cauza afecţiunii de care suferă şi cele care se îmbolnăvesc din cauza vieţii în stradă.

"Cei care ajung în stradă din cauza bolii psihice constituie majoritatea (56 la sută din totalul persoanelor adulte fără adăpost cu afecţiuni psihice) şi suferă de boli precum: schizofrenie, tulburări de personalitate, diferite grade de retard şi consum de alcool. Schizofrenia este prezentă la 16 la sută dintre oamenii străzii cu afecţiuni psihice, iar cea mai frecventă formă de schizofrenie este cea paranoidă (nouă la sută)", a declarat, joi, la lansarea studiului, coordonatorul proiectului, Elena Adam.

Specialiştii susţin că de obicei aceşti oameni ajung în stradă pentru că nu se pot adapta mediului familial din care fac parte, locului de muncă şi cerinţelor sociale, dar şi pentru că îngrijirea lor este o mare povară pentru familie.

Beneficiarii programelor de sprijin care au tulburări de personalitate reprezintă 20 la sută din totalul celor afectaţi psihic. Aceştia ajung în stradă, de cele mai multe ori, în urma conflictelor familiale pe care le provoacă şi le întreţin, majoritatea provenind din familii dezorganizate şi având un caracter iritabil şi irascibil.

"Pacienţii cu retard mental (13 la sută) ajung în stradă deoarece, cei mai mulţi dintre ei, nu pot supravieţui în societate fără un ajutor din partea familiei, ajutor pe care nu îl primesc, familiile abandonându-i. Alcoolul reprezintă un factor organic distructiv, consumul cronic, abuziv ducând la psihopatizarea caracterului, cu pierderea abilităţilor, sărăcirea aptitudinilor şi deteriorarea preciziei de realizare a activităţilor, alcoolul în sine fiind un viciu şi generând o stare psihopatoidă care, în timp, se complică atât somatic (hepatopatie cronică, anemie toxic carenţială, gastrită cronică), cât şi psihic, cu stări confuzionale şi epilepsie secundară", se arată în studiu.

Cei care se îmbolnăvesc din cauza vieţii în stradă reprezintă 27 la sută din total şi suferă de diferite forme de depresie, tulburări anxioase, insomnie şi alcoolism.

"Cea mai frecventă formă de depresie este cea reactivă (16 la sută). Starea acestor pacienţi poate fi ameliorată cu tratament adecvat, dar, de cele mai multe ori, se remite abia după ce se realizează primii paşi spre reintegrarea în societate, şi anume întocmirea actelor pierdute sau expirate, primirea într-un adăpost şi găsirea unui loc de muncă. Tulburările anxioase sunt destul de rare în rândul acestor persoane (3%) şi reprezintă o fază adaptativă faţă de noua condiţie socială. Ele pot fi însoţite de reacţii neurovegetative şi, uneori, depresive, cu tendinţe suicidare", se mai arată în studiu.

Specialiştii mai spun că populaţia fără adăpost înregistrează o morbiditate generată de problemele de sănătate mintală mult mai mare decât populaţia generală, aceasta fiind estimată, de către cabinetul medico-psiho-social al Samusocial, undeva între 25 şi 80 la sută, fără ca situaţia să fie monitorizată adecvat şi fără să existe niciun serviciu de asistenţă specializat nici în Bucureşti.

În aceste condiţii, organizaţia neguvernamentală propune dezvoltarea unui serviciu comunitar complex de integrare a adulţilor cu probleme de sănătate mintală (echipe mobile, centre socio-medicale, centre sociale de terapie ocupaţională, ateliere de reinserţie), centrat pe nevoile acestora şi advocacy pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală, pentru conştientizarea membrilor comunităţii asupra problemelor pe care aceştia le au, pentru schimbarea atitudinii şi mentalităţii.

De asemenea, specialiştii de la Samusocial cer asigurarea monitorizării pacienţilor care părăsesc o instituţie medicală. Aceştia precizează că, în majoritatea situaţiilor, pacienţii care cu greu au fost spitalizaţi şi cărora li se termină cura medicamentoasă părăsesc spitalul şi ajung înapoi în stradă, fără a avea alternativa centrelor de continuare a tratamentului şi recuperării.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici