Aproximativ 5.000 de persoane fără adăpost în Capitală, aproape 300 mor anual - Mediafax

Aproximativ 5.000 de persoane fără adăpost în Capitală, aproape 300 mor anual

Numărul persoanelor fără adăpost este în creştere la nivel naţional, în Capitală estimându-se că sunt aproximativ 5.000 de oameni ai străzii, reprezentând o treime din numărul total, iar mulţi dintre ei ajung în această situaţie din cauza bolilor psihice, potrivit estimărilor făcute de Samusocial.

2108 afişări
Imaginea articolului Aproximativ 5.000 de persoane fără adăpost în Capitală, aproape 300 mor anual

Aproximativ 5.000 de persoane fără adăpost în Capitală, aproape 300 mor anual (Imagine: Mediafax Foto)

Samusocial din România (Serviciul de Ajutor Mobil de UrgenţăSocială) este o organizaţie neguvernamentală care, din 2004,asigură intervenţie de urgenţă persoanelor reduse la stadiul desimplă supravieţuire.

Potrivit ONG-ului, se estimează că numărul persoanelorfără adăpost este în creştere, ajungând la aproximativ 15.000 lanivelul întregii ţări, în jur de 5.000 dintre acestea trăind înBucureşti.

Specialiştii organizaţiei neguvernamentale au precizat căpe străzile Capitalei mor anual aproape 300 de persoanefără adăpost, multe dintre acestea neavând acte deidentitate.

Samusocial a realizat, în perioada decembrie 2008 - noiembrie2009, un studiu privind indicatorii de sănătate mintală în rândulpopulaţiei adulte fără adăpost din Bucureşti, populaţia ţintă fiindformată din 100 de persoane aflate în tratament psihiatric,întâlnite de echipa mobilă a organizaţiei.

Din studiu a rezultat că aproape jumătate (45 la sută) dintrepersoanele chestionate nu aveau acte de identitate şi nicicertificat de naştere. Reprezentanţii organizaţiei neguvernamentaleatrag atenţia că 39 la sută dintre persoanele adulte fără adăpostnu deţin niciun act de identitate.

Totodată, 84 la sută dintre persoanele fără adăpost chestionateerau calificate profesional, opt la sută având studii superioare,60 la sută studii medii şi 24 la sută studii primare.

Cu toate acestea, principalele surse de supravieţuirepentru aceste persoane sunt cerşitul, pensia, veniturile ocazionalesau vânzarea materialelor refolosibile.

"Comparativ cu sursele de supravieţuire ale categoriei generalede persoane adulte fără adăpost, persoanele cu probleme de sănătatementală au ca principală sursă de supravieţuire cerşitul, în timpce la populaţia generală pe primul loc se află veniturileocazionale", se arată în studiu.

Principalele locuri de adăpostire peste noapte sunt,potrivit studiului, scările de bloc, parcurile, gările şi pieţele,în funcţie de sezon parcurile fiind înlocuite cu adăposturiimprovizate sau scări de bloc.

Specialiştii au stabilit că persoanele adulte fără adăpost cuprobleme psihice sunt de două tipuri, respectiv cele care ajung înstradă din cauza afecţiunii de care suferă şi cele care seîmbolnăvesc din cauza vieţii în stradă.

"Cei care ajung în stradă din cauza bolii psihice constituiemajoritatea (56 la sută din totalul persoanelor adulte fără adăpostcu afecţiuni psihice) şi suferă de boli precum: schizofrenie,tulburări de personalitate, diferite grade de retard şi consum dealcool. Schizofrenia este prezentă la 16 la sută dintre oameniistrăzii cu afecţiuni psihice, iar cea mai frecventă formă deschizofrenie este cea paranoidă (nouă la sută)", a declarat, joi,la lansarea studiului, coordonatorul proiectului, Elena Adam.

Specialiştii susţin că de obicei aceşti oameni ajung înstradă pentru că nu se pot adapta mediului familial din care facparte, locului de muncă şi cerinţelor sociale, dar şi pentru căîngrijirea lor este o mare povară pentru familie.

Beneficiarii programelor de sprijin care au tulburări depersonalitate reprezintă 20 la sută din totalul celor afectaţipsihic. Aceştia ajung în stradă, de cele mai multe ori, în urmaconflictelor familiale pe care le provoacă şi le întreţin,majoritatea provenind din familii dezorganizate şi având uncaracter iritabil şi irascibil.

"Pacienţii cu retard mental (13 la sută) ajung în stradădeoarece, cei mai mulţi dintre ei, nu pot supravieţui în societatefără un ajutor din partea familiei, ajutor pe care nu îl primesc,familiile abandonându-i. Alcoolul reprezintă un factor organicdistructiv, consumul cronic, abuziv ducând la psihopatizareacaracterului, cu pierderea abilităţilor, sărăcirea aptitudinilor şideteriorarea preciziei de realizare a activităţilor, alcoolul însine fiind un viciu şi generând o stare psihopatoidă care, în timp,se complică atât somatic (hepatopatie cronică, anemie toxiccarenţială, gastrită cronică), cât şi psihic, cu stări confuzionaleşi epilepsie secundară", se arată în studiu.

Cei care se îmbolnăvesc din cauza vieţii în stradăreprezintă 27 la sută din total şi suferă de diferite forme dedepresie, tulburări anxioase, insomnie şi alcoolism.

"Cea mai frecventă formă de depresie este cea reactivă (16 lasută). Starea acestor pacienţi poate fi ameliorată cu tratamentadecvat, dar, de cele mai multe ori, se remite abia după ce serealizează primii paşi spre reintegrarea în societate, şi anumeîntocmirea actelor pierdute sau expirate, primirea într-un adăpostşi găsirea unui loc de muncă. Tulburările anxioase sunt destul derare în rândul acestor persoane (3%) şi reprezintă o fazăadaptativă faţă de noua condiţie socială. Ele pot fi însoţite dereacţii neurovegetative şi, uneori, depresive, cu tendinţesuicidare", se mai arată în studiu.

Specialiştii mai spun că populaţia fără adăpost înregistrează omorbiditate generată de problemele de sănătate mintală mult maimare decât populaţia generală, aceasta fiind estimată, de cătrecabinetul medico-psiho-social al Samusocial, undeva între 25 şi 80la sută, fără ca situaţia să fie monitorizată adecvat şi fără săexiste niciun serviciu de asistenţă specializat nici înBucureşti.

În aceste condiţii, organizaţia neguvernamentală propunedezvoltarea unui serviciu comunitar complex de integrare aadulţilor cu probleme de sănătate mintală (echipe mobile, centresocio-medicale, centre sociale de terapie ocupaţională, ateliere dereinserţie), centrat pe nevoile acestora şi advocacy pentrupersoanele cu probleme de sănătate mintală, pentru conştientizareamembrilor comunităţii asupra problemelor pe care aceştia le au,pentru schimbarea atitudinii şi mentalităţii.

De asemenea, specialiştii de la Samusocial cer asigurareamonitorizării pacienţilor care părăsesc o instituţie medicală.Aceştia precizează că, în majoritatea situaţiilor,pacienţii care cu greu au fost spitalizaţi şi cărora li se terminăcura medicamentoasă părăsesc spitalul şi ajung înapoi în stradă,fără a avea alternativa centrelor de continuare a tratamentului şirecuperării.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici